BNR vrea să spună adevărul economic. Isărescu: S-a dat prea mult şi economia începe să se corecteze. „Nu dorim să trecem la măsuri unilaterale, să se facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin reforme structurale.“

Încrederea consumatorilor arată că se produce deja o corecţie la nivelul eco­no­miei, iar BNR nu doreşte să treacă la măsuri unilaterale şi să facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, fiind ne­ce­sare reforme structurale, după cum a indicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

El a arătat că BNR susţine creşterea consumului şi a veniturilor, însă este important dozajul, precum şi realizarea investiţiilor.

„Suntem pentru creşterea consumului, a ve­ni­turilor, dar atenţie la dozaj. Această insti­tu­ţie se ocupă cu echilibrele. Ce se doreşte? Să închi­dem ochii, să ne facem că nu vedem ci­frele? Acestea arată clar că s-a dat prea mult în eco­nomie. Şi economia se corectează. Încre­de­rea consumatorilor arată că o anumită corecţie are loc. Că are loc în an electoral, asta este. Aceas­tă instituţie este făcută ca să spună ade­vărul economic. Şi adevărul economic este du­re­ros. Nu dorim să trecem la măsuri uni­la­te­rale, să se facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin reforme structurale“, a declarat ieri Isărescu la prezen­tarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Guvernatorul BNR a arătat că inflaţia este „sub control“, dar a adus în discuţie adâncirea deficitelor şi declinul investiţiilor.

Rata anuală a inflaţiei a reintrat în intervalul ţintit în ultimul trimestru din 2018, în linie cu prognoza BNR, coborând la 3,27% la finele anului trecut, Iar pentru 2019, BNR estimează o inflaţie de 3%. Deficitul bugetar s-a apropiat anul trecut de 3% din PIB, în timp ce deficitul de cont curent se îndreaptă spre 4% din PIB.

„BNR nu se ocupă cu creşte­rea PIB, ci cu echilibrele macroeco­no­mi­ce. Noi suntem economişti, nu so­cio­logi, nici politicieni. Datoria noas­tră este să vedem cât poate să ducă eco­nomia, ca să nu se rupă, cum spu­neam şi în urmă cu 10 ani. Cât poate economia să ducă în condiţii de echi­libru. Aceasta este preocuparea noastră. Este greu. Mai uşor este să promiţi creşteri de salarii.“

În ultimii ani salariile au fost pe un trend ascendent, susţinând creşterea ce­re­rii interne, bazată mult pe im­por­turi, astfel că deficitul extern s-a adâncit.

„Adâncirea deficitului contului curent este asociată bunurilor de con­sum. Foarte bine că s-au ma­jo­rat veniturile. Însă, dacă imporţi ma­siv bunuri de consum, în­seam­nă că ai rupt o corelaţie în­tre capacitatea inter­nă de pro­duc­ţie şi cererea internă. Se ve­de şi pe stradă, sunt mai multe maşini decât capaci­ta­tea autostră­zilor. Din când în când se face o ajustare, o co­recţie. O face piaţa pentru că piaţa este nemiloasă.“