Bogdan Belciu, partner în cadrul companiei Valorem, afirmă că vede situaţia economiei din România cu un scepticism rezervat, crede că inflaţia va continua să crească şi că viitorul din acest punct de vedere nu arată extraordinar de bine.
”Văd situaţia cu un scepticism rezervat. Calitatea prognozelor economice în ultimii patru ani şi-a dovedit limitările. În 2019, toată lumea prognoza creşteri din ce în ce mai mari, în 2020, când s-a globalizat COVID-ul am început să vedem o scădere, pe la mijlocul anului încă mulţi prognozau o creştere marginală a economiei. În 2020 a fost cea mai mare cădere a PIB-ului din ultimii 50 de ani în Europa şi în America. Nimeni nu a prevăzut nici războiul. Am intrat în 2021, COVID-ul începea să dispară gradual, nu a prevăzut nimeni războiul şi au început să crească iar prognozele. Acum au început să descrească, nimeni nu prevede acum o recesiune economică. Cred că prognozele încep să devină din ce în ce mai incrementale sau decrementale”, a declarat Bogdan Belciu în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.
Ce a mai declarat Bogdan Belciu în cadrul evenimentului:
• Acum un an de zile majoritatea băncilor naţionale aşteptau ca inflaţia să dispară de la sine. Acum toată lumea a realizat că nu va dispărea de la sine şi au început să fie luate măsuri, însă în continuare nu vorbim neapărat de o recesiune, ci poate de un soft landing sau diverse alternative. Momentul până când vor recunoaşte că o cădere economică este de neevitat va veni în câteva luni de zile. Inflaţia se îndreaptă spre 10% în Europa şi America.
• În România inflaţia a fost tot timpul mai mare, deci trebuie să o ajustăm puţin la nivel naţional. Inflaţia nu se reflectă în economie peste noapte, ea măsoară preţurile la raft pentru un coş de produse. Pe tot lanţul valoric au loc creşteri care nu pot fi puse la raft de mâine, ci durează. Vom vedea o coadă a inflaţiei, ea va continua să crească. După părerea mea, preţurile la energie nu vor scădea în un viitor apropiat, ele vor rămâne mari şi mai sunt nişte cozi ale inflaţiei care urmează să se reflecte în preţ. După părerea mea, viitorul nu arată extraordinar de bine.
• Eu, în calitate de consultant, am coordonat studiul de fezabilitate pentru Banca de Dezvoltare acum patru ani, există un astfel de plan care conţine inclusiv estimări, market failures şi aşa mai departe. Există un set de produse şi servicii definite şi era chiar şi un plan de implementare care trebuia să se fi terminat acum 1 an, dar lucrurile au durat ceva mai mult.
• Un rol foarte important pentru Banca de Dezvoltare, pe lângă ideea de a agrega tot ce înseamnă fonduri de garantare şi contragarantare, este şi cel de a lua rolul de fund of funds, deci toate finanţările europene au fost integrate în multe bănci de dezvoltare.
• În principiu, Banca de Dezvoltare ar trebui să coaguleze o bună parte şi din aceste fonduri (fondurile europene şi PNRR-ul – n. red). Un rol important al Băncii de Dezvoltare, pe lângă finanţarea marilor proiecte în infrastructură, în sănătate, în eficienţă energetică şi educaţie, este şi cel de a facilita creditarea, de a stimula creditarea în România.
• Dacă ne uităm la nivelul de astăzi, în România soldul creditelor este undeva în jur de 60 mld. euro, împărţit aproape jumătate între persoane fizice şi persoane juridice, asta este ce creditează sistemul bancar. Dacă ne uităm la creditarea bancară, este cel puţin dublă. O foarte mare parte din creditare, pe lângă ceea ce vine de la IFN-uri pentru persoane fizice, este de la companiile mamă pentru persoanele juridice. Probabil că aceste sume ar putea fi absorbite de băncile din România. Oricum, intermedierea bancară, definită ca fiind soldul creditelor raportat la PIB, este foarte mică. Dacă întrebi băncile de ce este aşa de mică, îţi vor spune că antreprenorii români nu au o educaţie financiară suficient de bună pentru a pregăti un plan de afaceri bancabil şi că în România companiile nu sunt suficient de bine capitalizate pentru a putea fi bancabile.
• Dacă întrebi investitorii, ei îţi vor spune că băncile din România sunt inflexibile, că sunt foarte scumpe şi aşa mai departe. Unde esta adevărul? Depinde de la caz la caz, dar este clar că există o asimetrie a informaţiei pe care o bancă de dezvoltare ar trebui să o adreseze. Printre cele mai importante produse este cel de garanţie de portofoliu în care preia riscul de creditare pentru anumite tipuri de credite, cum ar fi cele pentru IMM-uri, cele mai afectate şi cu cel mai dificil acces la finanţare. Atunci, preluând o parte din risc, băncile vor privi cu nişte ochi mult mai permisivi aceste finanţări. Deci, teoretic, ar trebui să contribuie la creşterea finanţabilităţii economiei.
• Procesul de autorizare al Băncii de Dezvoltare este foarte complicat, este greu să creezi o bancă de la zero, este o chestie de durată. Probabil că ar trebui să dureze circa doi ani de zile.
