Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al CEC Bank, a avut joi o primă reacţie la situaţia care a apărut în zona de retail, în special la casele de schimb valutar, unde se înregistrează o creştere a cererii de valută ca urmare a conflictului armat din Ucraina. El a menţionat că nu există nicio problemă din punct de vedere bancar în asigurarea valutei necesare, dacă clienţii cer acest lucru. Pentru că cererea de euro cash a crescut, în special în zona de nord şi est a ţării, a fost pus în funcţiune planul de a aduce euro din străinătate, cu avioanele.
”Noi ne asigurăm că avem resursele pentru a da curs cererilor clienţilor, sistemul funcţionează şi se aduc banii la ghişee”, a menţionat el. ”Dacă sunt cazuri izolate şi temporare, ele vor fi rezolvate, dar la nivelul sistemului nu există probleme, băncile au lichiditate suficientă în lei şi valută, pe care o pot mobiliza foarte repede”
În calitate de preşedinte al ARB, Bogdan Neacşu a răspuns la câteva întrebări faţă de situaţia actuală:
1. Care este situatia pe piata valutara de retail, de unde au aparut aceste tensiuni, au bancile suficienti euro cash pentru a satisface solicitarile de cash?
Oamenii reacţionează emoţional. Aşa cum în urmă cu 2 ani, la debutul pandemiei am văzut oameni care goleau magazinele şi îşi făceau rezerve de cash, acum asistăm la un apetit în creştere pentru numerar în valută. Dar nu e o situaţie care să ridice îngrijorări. Şi nu există nicio problemă în asigurarea valutei necesare. Aşa cum la supermarket, aduci marfă din depozit, şi în bănci s-a pus în funcţiune logistica necesară pentru a acoperi vârful de cerere, se aduc bani inclusiv cu avionul din străinătate. Dacă în martie 2020, transporturile internaţionale erau afectate de pandemie şi restricţii, acum nu sunt probleme şi în ţară intră numerar în valută care să acopere vârful temporar de cerere.
2. Fata de o zi normala cu cât a crescut cererea de euro cash la nivelul bancilor si in ce zone
Sunt situaţii punctuale mai ales în zona de Nord şi Est, în apropierea graniţei. Dar nu vorbim de un fenomen masiv, estimez undeva la dublul mediei zilnice. Vârful a fost la începutul acestei săptămâni şi în unele zone vedem că cererea s-a temperat deja.
3. Cum actioneaza bancile pentru a raspunde la intrebarile pe care publicul, clientii le au in legatura cu banii lor?
Ce putem face este să ne asigurăm că avem resurse pentru a da curs cererilor clienţilor. Sistemul funcţionează şi se aduc bani la ghişee. E o întreagă logistică în spate – de la transporturile între centrală şi centre regionale, până la mecanismele de import de valută în numerar , inclusiv cu avionul. Această logistică funcţionează fără probleme. Dacă apar sincope, acestea sunt cazuri izolate şi temporare şi se rezolvă - similar cu fluxurile de aprovizionare din retail. Estimez că este o situaţie temporară şi că după ce va trece panica, banii se vor reîntoarce în sistem. La debutul pandemiei am trecut prin ceva similar, dar până la sfârşitul anului 2020, depozitele au avut o creştere record – 14% anual.
4. Cum pot bancile diminua tensiunile care au aparut in piata de retail/case de schimb valutar?
Multe din casele de schimb valutar sunt operatori independenţi, mici. Şi nu au fost pregătiţi să acopere nevoia suplimentară de numerar în valută. Fie au crescut cursurile, fie au venit tot la bănci ca să cumpere numerar. De aici percepţia că ar fi probleme cu valuta, când mai degrabă vorbim de sincope logistice în lanţul de aprovizionare.
Vreau să subliniez că nu este o problemă sistemică: sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală. Băncile stau foarte bine şi la lichiditate: indicatorul de lichiditate era la începutul anului peste 250%, dublu faţă miniumul legal. Adică băncile dispun de resurse pe care le pot mobiliza foarte repede.
5. De unde obtin bancile din Romania euro cash si in cit timp?
Există o piaţă curentă. Pentru ce se tranzacţionează în mod normal, se cumpără de pe piaţa internă: cine are în plus, vinde către cei care au nevoie. Dacă apar vârfuri de cerere, numerarul în valută se importă din Europa: Austria, Germania de exemplu. Există infrastructura necesară şi funcţionează. Doar în această săptămână am adus două transporturi cu avionul.
6. Care este situatia pe piata valutara interbancara?
Cursul valutar s-a menţinut stabil şi nu a depăşit pragul de 5 lei. Nu am văzut ieşiri masive de capital şi nu mă aştept la aşa ceva în condiţiile în care investiţiile şi relaţiile comerciale ale României cu zona de est au un impact limitat.
