Sistemul bancar joacă în continuare un rol foarte activ în economia reală alături de ce înseamnă politci guvernamentale şi politica monetară a băncii naţionale tocmai pentru că înţelegem contextul în care ne aflăm, evident că vrem să sprijinim şi suntem parte a soluţiilor pentru a crea un climat stabil, susţine Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncior (ARB).
“Situaţia sistemului bancar din România este foarte bună. Vorbim de un sistem bancar cu lichidităţi disponibile într-o foarte mare măsură, cu solvabilitate peste media UE şi prezenţi în piaţa locală pentru a sprijini economia reală şi în acelaşi timp politicile guvernamentale şi ale băncii naţionale, a menţionat Neacşu, care este şi preşedinte al CEC Bank.
Şeful ARB a amintit că în urma creşterii inflaţiei vorbim de creşterea dobânzilor. ROBOR a ajuns la nivel record pentru ultimii cinci-şase ani de zile, ceea ce nu înseamnă că este ceva ce nu poate fi gestionat. Iar repercursiunile sunt şi în zona de finanţare, care în ultimele trei luni tot ce înseamnă partea de creditare a cunoscut o încetinire, a explicat Neacşu.
“Apetitul pentru creditele ipotecare şi imobiliare a persoanelor fizice este foarte mic. Prin prisma acestor dobânzi în creştere apetitul a scăzut semnificativ. Părerea mea este că nu este un lucru rău. Asta dovedeşte o oarecare maturizare în rândul clienţilor şi în rândul băncilor. Este bine să încetinim şi să nu creăm probleme doar de dragul de a finanţa.”
Ce a mai spus Bogdan Neacşu, şeful ARB pentru ZF Bankers:
Vedem cu toţii că inflaţia se manifestă la nivel global. Nu este un aspect care priveşte doar România sau regiunea Europei de Est, chiar dacă conflictul care a declanşat sau accelerat toate aceste lucruri se află la graniţa cu România. Vedem cum guverne din toată lumea, bănci naţionale şi centrale din toată lumea depun eforturi să creeze un climat stabil şi cât de cât predictibil. Încă nu suntem acolo, dar vedem eforturile pe care acele organisme le fac tocmai pentru a înlesni mediul economic şi a crea stabilitate. Pe de altă parte vedem că tot fluxul internaţional a căpătat schimbări şi valenţe noi pentru toată lumea, atât din punct de vedere comercial, cât şi al relaţiilor dintre ţări.
Observăm foarte bine că în România nu ne-am confruntat cu fuga de fluxuri de capital sau lichidităţi din niciun domeniu, dimpotrivă sunt destul de mulţi investitori care se uită cu alţi ochi la noi, anticipând acest nivel de stabilitate la nivelul economiei. Evident că sistemul bancar este parte a acestei soluţii. Cu adoptarea tehnologiei nu facem decât să fim mai atractivi şi mai siguri pe noi în momentul în care vorbim de implicarea în economia reală şi asigurarea acestui lanţ de distribuţie al resurselor financiare în economia reală. Rolul nostrum este să jucăm acest rol de intermediar financiar al resurselor financiare şi să-l facem la cel mai bun nivel de precizie.
Consecinţele sunt destul de clare. În urma creşterii inflaţiei vorbim de creşterea dobânzilor. ROBOR a ajuns la nivel record pentru ultimii cinci-şase ani de zile, dar nu înseamnă că este ceva ce nu poate fi gestionat. Evident că repercursiunile sunt şi în zona de finanţare, care în ultimele trei luni tot ce înseamnă partea de creditare a cunoscut o încetinire. Pe de o parte şi clienţii s-au mai temperat privind accesarea liniilor de finanţare, pe de altă parte şi povara financiară devine un pic mai greu de dus. Acest lucru înseamnă să îţi reajustezi deciziile când vine vorba de un proiect de finanţare.
Creşterea dobânzilor a creat un impact negativ în ce înseamnă marcarea poziţiilor pe care băncile le deţin pe piaţa titlurilor de stat. Este un efect absolut firesc, nu neaparat de droit, se manifestă în rândul tuturor băncilor, nu numai în România, iar lucrurile acestea le suportăm prin rezervele noastre de capital. De aceea spuneam că sistemul bancar este foarte bine capitalizat. Nu avem de ce să facem un caz din acest aspect.
De aici se deschide un nou teritoriu privind ce construim mai departe, cum ne comportăm în economia reală, cum reuşim să gestionăm economia reală sau cum gestionăm anumite tipuri de operaţiuni. Acum concentrarea este foarte mult pe asigurarea rezervelor pentru statul român. Dacă ne uităm în Europa, mai toate băncile comerciale au pus accent pe acest lucru, pentru că derapajele macroeconomice pot crea probleme şi mai mari. Rolul nostrum este să înţelegem acest context, să ne comportăm ca atare, să încercăm să minimizăm efectele negative care vin din astfel de decalaje şi să încercăm să le recuperăm pe parcurs.
Este foarte greu să facem astfel de estimări când vorbim de o volatilitate atât de crescută. Cert este că trebuie să navigăm printre aceste jaloane şi odată cu această pandemie am dovedit că ne putem adapta.
Cred că este bine să manifestăm o oarecare precauţie în momentul în care vine vorba de dobânzi, nu înseamnă că oprim activitatea, nu înseamnă că se opresc finanţările, dinmpotrivă trebuie să plasăm dar cu foarte mare precauţie. Acest lucru înseamnă şi o doză de educaţie financiară crescută pe care trebuie să o aducem publicului larg şi să oferim informaţiile necesare.
Pe partea cealaltă, nu cred că este bine să ne lansăm în a face pronosticuri de genul unde se va duce ROBOR-ul, când va începe cursul să crească, când va începe EURIBOR să crească şi aşa mai departe. Cu siguranţă lucrurile acestea se vor întâmpla, nu ştim când, dar este bine să ne pregătim pentru acele momente când toate aceste lucruri vor avea şi o pantă nefavorabilă.
Toată lumea ştie că s-a declanşat acest raliu al dobânzilor pe fondul inflaţiei, al creşterii ROBOR, al creşterii incertitudinilor. Partea bună este că pentru ce înseamnă depozite la populaţie, dobânzile cresc. Momentul în care se recuperează toate aceste decalaje şi se ajunge la un echilibru, probabil că e doar un moment al pieţei până când toate acestea se vor regla. Pe partea cealaltă, şi companiile fac plăţi din resursele pe care le au, din dividend sau plasamentele de la bancă şi resursa aceasta devine mai scumpă, dar este doar o chestiune de timp până aceste lucruri se vor regla. În momentul în care o să vedem că în piaţă o să apară o oarecare urmă de stabilitate evident că toate lucrurile ajung pe un alt trend.
Vorbim de un curs stabil. Cât o să mai ţină lucrul acesta depinde de banca naţională. Pe partea cealaltă acest lucru nu dovedeşte decât că vorbim de o economie şi o politică monetară foarte rezilientă în acest moment. Până la urmă în tot şirul acesta de evenimente, COVID, conflict armat, avem nevoie şi de ancore care să creeze puţină stabilitate. Dacă economia României nu a cunoscut derapaje semnificative, probabil că acest curs a fost un element de ancoră.
