Bănci și Asigurări

Bogdan Olteanu, BNR: La intrarea în anticamera zonei euro politica monetară naţională este constrânsă, iar atunci când se adoptă euro este „eliminată“

Bogdan Olteanu, BNR: La intrarea în anticamera zonei euro politica monetară naţională este constrânsă, iar atunci când se adoptă euro este „eliminată“

Bogdan Olteanu

Autor: Claudia Medrega

24.04.2015, 00:04 428
Politica monetară naţională este „constrân­să“ atunci când o ţară intră în anticamera zonei euro (ERM II), iar atunci când este adoptată efec­tiv moneda europeană este practic eliminată, consideră Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.

Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care este testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de stabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi a ratelor dobânzilor.

Odată cu aderarea la zona euro o ţară pierde avantajul unei politici monetare independente, deciziile fiind corelate la nivelul zonei euro.

„Odată ce intrăm în ERM II ar trebui să nu mai fie necesare intervenţiile BNR pe cursul de schimb. Economia trebuie să absoarbă şocurile. Noi nu am ieşit de ani buni din variaţii ale cursului de schimb de 15%. A fost destul de plictisitoare piaţa valutară în ultimii ani. Dar nu înseamnă ca va continua aşa“, a declarat Olteanu pentru ZF. Iniţial, obiectivul României pentru adoptarea euro a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană. Apoi, a fost o perioadă „fără ţintă“. Iar acum obiectivul anunţat de guvern este 1 ianuarie 2019. Însă şi acest obiectiv a devenit foarte ambiţios, conturându-se 2021-2022 ca orizont mai probabil pentru adoptarea euro.

Nivelul cursului de schimb de echilibru se stabileşte de comun acord cu structurile europene, iar accentul se pune pe sustenabilitate, a spus Olteanu. Ideea că în ERM II se stă doi ani este parţial corectă. Tratatul de la Maastricht spune că se stă cel puţin doi ani, după care trebuie constatată o respectare sustenabilă a criteriilor de la Maastricht. În general, este o tendinţă acum de a privi reticent acest interval minim de către structurile europene. În al doilea rând trebuie evaluată performanţa unei ţări în cadrul ERM II. Iar evaluare a se face după ce există datele macroeconomice disponibile pentru cel de-al doilea an, iar cifrele privind execuţia bugetară şi PIB-ul apar câteva luni mai târziu chiar pe date provizorii. În aceste condiţii începerea procesului de evaluare a performanţei unei ţări se face undeva spre pri­măvară - vară şi se analizează sustenabilitatea res­pectării criteriilor nominale, a explicat Olteanu.

Astfel, perioada de trei ani este un termen tehnic rezonabil, în opinia viceguvernatorului BNR.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat recent că adoptarea euro la 1 ianuarie 2019 ar presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016, însă nu suntem încă pregătiţi să facem pasul acesta.

În ERM II cursul trebuie să fie cvasi-stabil, dar prin forţele pieţei, fără intervenţii ale băncii centrale. În cazul în care cursul se mişcă mai mult decât permit limitele ERM II, se pierde credibilitatea şi trebuie să stăm mai mult în anticameră, a atenţionat Isărescu.

"Noi nu suntem în faţa acestei anticamere, deşi ar trebui să intrăm în 2016. Nu avem timp să facem pasul acesta. Ar trebui mai întâi să discutăm ce înseamnă ERM II, ce înseamnă tot acest exerciţiu care este un exerciţiu că economia stă unde trebuie ea să stea, cursul stă unde trebuie, prin forţele pieţei, nu că îl sprijină, nu că îi pune proptele banca centrală, dobânzile sunt unde trebuie. Dar noi nu suntem cu rezervele minime obligatorii unde trebuie! În Uniunea Europeană sunt undeva în jur de 2%. La noi, la valută sunt încă 14%. Să le aducem la 2% ne mai ia ceva timp“, a spus Isărescu.

Pentru a adopta euro, o ţară trebuie să respecte criteriile nominale de la Maastricht - care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică - iar România indeplineşte toate criteriile. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată la sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro.

Cu mai bine de o treime din depozitele populaţiei şi ale companiilor constituite în euro, cu 60% din împrumuturi date în moneda unică europeană şi multe preţuri - de la servicii de telefonie până la autoturisme sau imobile - calculate şi exprimate tot în euro, economia românească a început deja sa facă paşi de trecere la moneda unică. În aceste condiţii, acceptarea monedei unice ca monedă de tranzacţie nu ar trebui să ridice mari probleme.

Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) şi Letonia (2014). Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Adoptarea euro rămâne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în UE în 2007.

AFACERI DE LA ZERO