Bănci și Asigurări

Bombardată cu semnale mixte din economia mondială, noul preşedinte al BCE Christine Lagarde îmbrăţişează prudenţa, menţine dobânzile pentru zona euro la minimele record şi le cere politicienilor s-o ajute să relanseze creşterea economică

Bombardată cu semnale mixte din economia mondială, noul preşedinte al BCE Christine Lagarde îmbrăţişează prudenţa, menţine dobânzile pentru zona euro la minimele record şi le cere politicienilor s-o ajute să relanseze creşterea economică

Noul preşedinte al BCE Christine Lagarde la conferinţa cu presa de după prima sa şedinţă de politică monetară: Voi fi eu însămi, şi astfel diferită de ceilalţi şefi ai BCE.

Autor: Bogdan Cojocaru

13.12.2019, 00:08 245

♦ Fosta şefă a FMI şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0%, o veste bună pentru debitori, dar proastă pentru cei cu conturi de economii la bancă ♦ BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni ♦ BCE a redus estimarea de creştere economică din zona euro pentru 2020 de la 1,2% la 1,1%.

Banca Centrală Europeană a menţinut dobânzile de politică monetară în prima şedinţă sub conducerea fran­ţuzoaicei Christine Lagarde, în ton cu aşteptările, dar n-a fost o decizie uşoară.

De asemenea, banca centrală a zonei euro şi-a revizuit în jos prognoza de creştere pentru 2020, dar a îmbunătăţit-o pe cea pentru anul acesta, iar Lagarde le-a cerut politicienilor din zona euro să facă mai mult pentru a ajuta economia să crească. Fosta şefă a FMI a asigurat că Europa nu se îndreaptă spre „japonificare“, adică o perioadă  prelungită de creştere şi inflaţie slabe, cu costuri scăzute ale creditului persistente.

„Pentru a culege toate roadele măsurilor noastre de politică monetară, alte zone ale politicii trebuie să contribuie mai hotărât la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung, sprijinind cererea şi reducând vulnerabilităţile. Guvernele cu spaţiu bugetar ar trebui să fie gata să acţioneze într-o manieră eficientă şi din timp. În ţările în care datoria publică este ridicată, guvernele trebuie să urmeze politici prudente şi să-şi atingă ţintele de echilibru structural“, a spus Lagarde.

Cu Rezerva Federală americană alegând prudenţa, cu Banca Naţională a Elveţiei insistând pe dobânzile negative, cu banca centrală a Suediei sătulă să orbecăie în teritoriul negativ, cu economiştii din Germania anunţând un nou an dificil, cu Franţa punând paie pe foc în războiul comercial cu SUA şi cu liderii UE sceptici în a încerca o stimulare coordonată a economiei, Lagarde a prezidat şedinţa BCE bombardată de semnale mixte, năucitoare, din toate părţile.

Fosta şefă a FMI şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0%, o veste bună pentru debitori, dar proastă pentru cei cu conturi de economii la bancă. De asemenea, BCE a menţinut la -0,5% dobânda pentru banii ţinuţi de bănci în depozitele sale pentru a le forţa să crediteze economia reală. Apoi, facilitatea marginală de creditare a BCE, utilizată de bănci pentru credite pe termen scurt, are în continuare o rată de dobândă de 0,25%. Astfel, noua preşedinţie a BCE a transmis acelaşi mesaj cu cel împins în faţă de italianul Mario Draghi: dobânzile din zona euro vor rămâne la minimele record ceva timp, până când perspectiva inflaţiei ajunge la un nivel suficient de apropiat de ţinta de 2% a băncii centrale a zonei euro.

De asemenea, BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni - instituţia cumpără active de 20 de miliarde de euro în fiecare lună cu bani special creaţi pentru aceasta - şi că va lăsa acest mecanism pornit „atâta timp cât este necesar“. Programul va fi oprit „cu puţin timp înainte“ ca dobânzile să fie majorate. Aceasta a fost ultima decizie majoră a lui Draghi la conducerea BCE înainte de a-i expira mandatul în octombrie.

Instituţia şi-a majorat estimarea de creştere economică din zona euro pentru anul acesta de la 1,1%, nivelul prognozat în septembrie, la 1,2%. A redus însă estimarea pentru 2020 de la 1,2% la 1,1%. Riscurile încă sunt mari, a spus Lagarde, dar sunt mai puţin pronunţate. De asemenea, BCE a explicat că încă nu poate atinge ţina de inflaţie, ceea ce nu este o noutate, dar este pe direcţia cea bună.

Cele mai recente date ale Eurostat arată că producţia fabricilor din zona euro a scăzut din nou, reamintindu-i lui Lagarde că ea, colegii ei şi ceilalţi factori de decizie din Europa trebuie să facă mai mult pentru a ajuta economia. Producţia industrială s-a redus cu 0,5% în octombrie, în ritm lunar. Scăderea a fost de 2,2% în ritm anualizat. Producţia de maşini grele a înregistrat un declin accentuat, la fel şi cea de bunuri intermediare, folosite pentru fabricarea de produse finite, semn că firmele sunt prudente, scrie The Guardian. Datele au venit după ce biroul de statistică al Germaniei, cea mai mare economie europeană, a anunţat că exporturile au crescut în octombrie, ceea ce a surprins pe toată lumea. Cei mai mulţi analişti se aşteptau la o scădere. Exporturile au fost sprijinite de cererea din afara Uniunii Europene, notează Reuters. Exporturile către statele extraco­munitare au urcat cu 4,6% faţă de octombrie 2018. Spre comparaţie, livrările către economiile UE au crescut cu doar 0,1%, un efect al încetinirii generalizate din regiune.

Economiştii germani spun că 2020 nu va fi un an uşor pentru ţara lor, scrie TheLocal.de. Turbulenţele globale - conflictele comerciale internaţionale, încetinirea comerţului şi Brexitul - vor lovi economia Germaniei, puternic orientată spre export. „Va fi un an dificil, iar Germania nu va putea să scape“, a afirmat Uwe Burkert, economist-şef la Landesbank Baden-Wüttemberg. Când comerţul global slăbeşte, clienţii devin prudenţi şi nu mai fac comenzi, iar dacă companiile industriale nu mai primesc comenzi, reduc sau închid producţia. Federaţia Industriilor Germane se aşteaptă ca producţia industrială să se fi contractat cu 4% anul acesta. Recesiunea industrială a afectat sectoare cheie pentru economia germană cum este cel auto, cel de inginerie mecanică, industria chimică şi cea electrică.

„Pentru următoarele trimestre, va fi crucial dacă situaţia internaţională se mai relaxează un pic“, spune Michael Holstein, analist la DZ-Bank. Băncile se vaită de efectul coroziv pe care-l au asupra profiturilor lor dobânzile negative. Există însă şi motive de optimism. Până acum, piaţa muncii din Germania a rămas puternică. În pofida restructurărilor de personal anunţate de companii mari ca BASF, Thyssenkrupp, Deutsche Bank şi coloşii din industria auto, guvernul estimează că rata şomajului va creşte doar marginal în 2020, de la 5% la 5,1%. Pentru unele companii, concedierile sunt o mană cerească, având în vedere penuria de forţă de muncă bine pregătită din Germania.

În SUA, preşedintele Fed Jerome Powell a declarat că perspectivele ecomomiei americane, cea mai mare din lume, sunt favorabile, deşi instituţia sa estimează o creştere moderată, în încetinire, în 2020 şi 2021. Majoritatea oficialilor de top ai băncii centrale nu prevăd schimbări ale dobânzilor până cel puţin în 2021. Astfel, Fed a confirmat pentru pieţe că reducerile de dobânzi efectuate recent nu vor fi inversate anul viitor. Între timp, executivii celor mai mari companii din SUA şi-au redus prognozele pentru economia americană pentru al şaptelea trimestru la rând, scrie MarketWatch. De asemenea, ei se aşteaptă să angajeze mai puţini oameni şi să-şi reducă investiţiile în următoarele şase luni din cauza îngrijorărilor privind economia: incertitudinile legate de politica de comerţ, încetinirea economiei globale şi contracţia sectorului manufacturier american.

 
 
AFACERI DE LA ZERO