Aderarea României la Uniunea Bancară ar putea tempera fenomenul de reducere a expunerilor băncilor-mamă din străinătate faţă de filialele locale, consideră Petre Bunescu, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi director general adjunct al BRD, a doua bancă locală după active.
„Aderarea la Uniunea Bancară implică înlăturarea unui stimulent pentru dezintermediere din partea băncilor străine. Eu sper din toată inima ca acest trend al dezintermedierilor financiare să se oprească şi să existe din nou o creştere cu o bază sănătoasă“, a afirmat Bunescu într-un seminar despre Uniunea Bancară organizat de Institutul Bancar Român (IBR) şi ACCA (organizaţia contabililor).
Finanţarea externă de la băncile-mamă a scăzut în România cu aproximativ 40% faţă de finalul anului 2008, când criza financiară îşi făcea simţită prezenţa pe piaţa locală. Băncile locale mai au finanţări de la băncile-mamă de circa 13 miliarde de euro, faţă de un vârf de 22 miliarde de euro în perioada de boom economic.
Băncile străine care au participat la Iniţiativa de la Viena pentru menţinerea expunerilor băncilor-mamă şi care deţin cea mai mare parte din sistemul bancar românesc şi-au redus cu 20% expunerea pe subsidiarele din România în perioada martie 2009 - martie 2014, potrivit unui studiu prezentat de oficialii din BNR. Băncile din zona euro acoperă peste 80% din piaţa locală, grade ridicate de dependenţă fiind înregistrate în raport cu grupurile austriece şi cu cele elene, unele dintre acestea controlând bănci cu impact sistemic.
Reducerea fenomenului de dezintermediere prin aderarea la Uniunea Bancară a fost susţinută şi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu. „După cum a arătat şi experienţa ulterioară declanşării crizei economice internaţionale, pentru a proteja sistemele bancare naţionale, unele autorităţi de supraveghere pot impune măsuri prudenţiale privind controlul capitalurilor, transferurile şi creditarea intragrup, limitarea activităţii sucursalelor sau interzicerea repatrierii profiturilor, determinând unele bănci să reducă activitatea filialelor lor în ţările-gazdă.“
Pe de altă parte, creşterea necesarului de capital pentru băncile străine şi revenirea slabă şi predominant în lei a creditării ar putea duce la continuarea acestui fenomen.
„Aderarea la Uniunea Bancară nu atenuează dificultăţile cu care se confruntă în prezent sistemul bancar românesc de atragere a finanţărilor în valută pe termen lung, deoarece acest cadru de reglementare va impune cerinţe de capital suplimentar pentru băncile mari ale filialelor locale“, a spus Melania Hăncilă, director în cadrul firmei de consultanţă şi audit Deloitte.
Uniunea Bancară este un proiect de creare a unui cadru uniform de reglementare şi supraveghere la nivelul UE susţinut de trei piloni: introducerea mecanismului unic de supraveghere, stabilirea unui mecanism unic de rezoluţie şi implementarea unei scheme unice de garantare a depozitelor bancare.
