UPDATE. Reacţia ministrului de Finanţe, Alexandru Nazare.
„România a trecut şi actualul test de rating al agenţiei S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundaţie?
La acest moment, România se menţine în categoria recomandată investiţiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenţii de rating – Fitch, Moody’s şi, acum, S&P.
Este un rezultat obţinut printr-un efort amplu al economiei şi al societăţii pentru corectarea dezechilibrelor şi menţinerea traiectoriei de reducere a deficitului.
Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală şi absorbţia fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investiţiile publice au continuat să susţină activitatea economică. În acelaşi timp, agenţia avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 şi corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu şi de reluarea creşterii economice.
Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reuşit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene şi protejarea capacităţii statului de a finanţa investiţiile.
Seriozitatea şi angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică şi financiară sunt esenţiale acum. Cumpăna nu a trecut complet şi nu trebuie să tratăm menţinerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.
Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reuşit să păstrăm un nivel ridicat al investiţiilor în timp ce am gestionat riguros finanţele publice arată că ajustarea fiscală şi dezvoltarea pot merge împreună.
Dacă păstrăm această direcţie, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.
Depinde doar de noi şi de ambiţiile noastre.”
S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile suverane pe termen lung şi scurt, în valută şi în monedă locală, ale României la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă.
"Perspectiva negativă reflectă opinia noastră potrivit căreia riscurile de implementare asociate consolidării finanţelor publice ale României şi reducerii deficitelor externe rămân ridicate. Perspectiva reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor, pe fondul unor necesităţi semnificative de finanţare externă şi al ponderii ridicate a investitorilor nerezidenţi în deţinerile de datorie publică".
Cum justifică decizia S&P
În pofida faptului că, după destrămarea coaliţiei în luna mai, nu s-a ajuns încă la un acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală a României pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită, iar peste 90% din alocările prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF) au fost securizate până în septembrie prin măsuri legislative adoptate ad-hoc.
Ne aşteptăm ca procesul de consolidare fiscală din 2027-2028 să fie ancorat de procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile necesare ale bugetului pe 2026 şi convenirea indexării cheltuielilor sociale pentru 2027 vor determina un anumit grad de cooperare politică.
Erodarea structurală, de după pandemie, a poziţiei fiscale şi externe a României a amplificat expunerea ţării la creşterea ratelor dobânzilor şi la schimbările de sentiment ale investitorilor. În consecinţă, formarea unui guvern care să dispună de un cadru solid de politici şi de sprijin politic este esenţială pentru a preveni acumularea unor vulnerabilităţi suplimentare.
Am confirmat ratingurile suverane pe termen lung şi scurt ale României la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă.
Perspectivă
Perspectiva negativă reflectă opinia noastră potrivit căreia riscurile de implementare asociate consolidării finanţelor publice ale României şi reducerii deficitelor externe rămân ridicate. Perspectiva reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor, pe fondul unor necesităţi semnificative de finanţare externă şi al ponderii ridicate a investitorilor nerezidenţi în deţinerile de datorie publică.
Scenariul negativ
Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, după destrămarea coaliţiei în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 şi 2028. Considerăm că există riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale şi de politici credibile să pericliteze nu doar consolidarea bugetară, ci şi să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea sentimentului investitorilor, creşterea costurilor de finanţare şi intensificarea presiunilor asupra balanţei de plăţi.
Am putea lua în calcul o retrogradare şi în cazul în care presiunile externe s-ar intensifica — de exemplu, dacă perturbările de pe pieţele energetice ar destabiliza anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu ale României, afectând în mod semnificativ creşterea economică, balanţa de plăţi şi rezultatele fiscale.
Scenariul pozitiv
Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele extern şi fiscal ale României s-ar reduce, oprind deteriorarea poziţiei bilanţiere a statului şi a celei externe. Un astfel de scenariu ar fi susţinut de un plan credibil de politici pe termen mediu — posibil ancorat într-un consens politic larg — precum şi de revenirea creşterii economice.
Argumentaţie
Confirmarea ratingului reflectă scenariul nostru de bază pe termen scurt, potrivit căruia România va reuşi să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În pofida blocajului politic care durează din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eşuate pentru diferiţi candidaţi la funcţia de prim-ministru, consolidarea fiscală şi absorbţia fondurilor UE au rămas pe traiectoria stabilită pentru 2026.
Factorii de decizie din România au reuşit să promoveze pe parcursul verii legislaţia necesară pentru deblocarea celei mai mari părţi a fondurilor RRF. Acest lucru a determinat atingerea unui vârf al intrărilor de fonduri europene în acest an, susţinând un buget pentru investiţii publice excepţional de ridicat, de 8,5% din PIB, în condiţiile în care rata de absorbţie a RRF a depăşit 90% în cazul granturilor şi 95% în cazul împrumuturilor.
Estimăm că fondurile europene care vor intra în România vor reprezenta aproximativ 3,5% din PIB în 2026, acoperind o parte semnificativă a necesarului ridicat de finanţare externă al ţării şi oferind spaţiul fiscal necesar pentru implementarea investiţiilor din sectorul public — principalul sprijin pentru activitatea economică în acest an.
Totuşi, un blocaj politic prelungit şi riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment, ar putea ameninţa reducerea estimată a deficitelor gemene ale României până în 2029.
Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro sub formă de granturi RRF, din cauza eşecului de a adopta o lege unitară a salarizării în sectorul public. În lipsa unui cadru durabil pentru gestionarea masei salariale din sectorul public — care a reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025 — perspectivele fiscale rămân afectate de declaraţiile contradictorii ale principalelor partide.
Lipsa de vizibilitate privind majorările salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică tot mai accentuată ar putea conduce la derapaje fiscale asociate ciclului electoral — care, istoric, s-au situat la aproximativ 1,3% din PIB — şi ar putea submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autorităţile europene în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Vulnerabilităţile externe ale României persistă. Estimăm un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care va rămâne cu aproximativ 1 punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal prognozată de noi până în 2029.
În pofida reducerii deficitelor fiscale, balanţa contului curent este supusă unor presiuni tot mai mari din cauza deteriorării balanţei veniturilor primare, pe fondul creşterii plăţilor de dobânzi aferente stocului tot mai mare de datorie externă.
În condiţiile în care şi investiţiile străine directe (ISD) sunt în scădere, calitatea finanţării externe reprezintă un motiv de îngrijorare, ceea ce face ca stabilizarea mediului politic şi menţinerea fluxurilor de fonduri europene să fie esenţiale pentru acoperirea necesarului ridicat de finanţare externă brută al ţării.
