Bănci și Asigurări

Bugetul a intrat în şedinţă de partid. Oamenii de afaceri acuză mediul politic că îl promovează fără consultări cu actorii din economie

Proiectul legii bugetului pe 2019 ar urma să fie aprobat în şedinţa din acastă săptămână a guvernului condus de Viorica DÂncilÂ, şi ar urma să fie votat de Parlament până la 21 decembrie, după cum a anunţat ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici

Proiectul legii bugetului pe 2019 ar urma să fie aprobat în şedinţa din acastă săptămână a guvernului condus de Viorica DÂncilÂ, şi ar urma să fie votat de Parlament până la 21 decembrie, după cum a anunţat ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici

Autor: Iulian Anghel

11.12.2018, 00:05 414

♦ Proiectul legii bugetului pentru 2019 a fost subiect de discuţie ieri în PSD, partidul de guvernământ, dar nu au fost făcute publice detaliile pe care se bazează construcţia lui, în condiţiile în care Ministerul de Finanţe nu este pe deplin lămurit cum se va încheia 2018.

Comisia Naţională de Prognoză, pe ale cărei date macroeconomice se construieşte bugetul, şi-a ajustat previziunea de creştere economică pentru 2018 de la 5,5% la 4,5%. Dar încă menţine prognoza de creştere de 5,5% pentru 2019, un procent considerat exagerat de economişti, în condiţiile în care vârful ciclului economic s-a consumat deja în 2017.

În aceeaşi vreme, constrângerile bugetare sunt din ce în ce mai mari, iar promisiunile deja făcute sunt greu de luat înapoi. Cheltuielile cu salariile vor atinge în acest an cel mai probabil 9% din PIB, în condiţiile în care, la zece luni, ele au sărit de 7% din PIB, crescând faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 25,4%. Iar legea sala­ri­zării unitare prevede pentru 2019 noi creşteri salariale.

„În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat“, spune legea salarizării.

De unde bani, dacă creşterea economică se reduce? An de an, s-a luat de la investiţii într-atât încât aproape că nu mai este nimic de luat. Dacă cheltuielile de personal au însemnat la zece luni 7,4% din PIB, cele de investiţii au fost de 1,7% din PIB. Dar aici sunt incluse şi cheltuielile de înzestrare ale Armatei, ceea ce face ca adevăratele investiţii din buget să ajungă să însemne sub 1% din PIB.

Or, investiţiile reduse condamnă chiar creşterea economică viitoare.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a acuzat ieri maniera în care statul îşi construieşte politica economică.

„Majorarea agresivă a salariilor în administraţia centrală şi locală este una dintre cauzele majore ale creşterii atractivităţii locurilor de muncă din acest sector, în defavoarea celui privat, fenomen concretizat în încetinirea semnificativă a creşterii economice. Lipsa unor reforme consistente privind simplificarea şi clarificarea procedurilor administrative, dar mai ales lipsa de progres în informatizarea completă a relaţiilor între contribuabili şi administraţie determină menţinerea unui aparat birocratic ineficient.“

Potrivit AOAR, lipsa investiţiilor publice, în afara cheltuielilor Armatei, inhibă investiţiile private, alimentând tendinţa accentuată de apelare la importuri, în defavoarea producţiei interne. Deficitul comercial a ajuns 11,8 miliarde de euro la zece luni, fiind cel mai mare din 2008 încoace.

„În condiţiile în care predictibilitatea fiscală reprezintă principala preocupare a mediului de afaceri, AOAR susţine, de asemenea, necesitatea confirmării explicite de către reprezentanţii Guvernului României a angajamentului conform căruia bugetul de stat pentru anul 2019 se bazează pe prevederile actuale ale Codului fiscal, fiind excluse modificarea pe termen scurt a acestuia sau introducerea de noi taxe şi impozite“, arată AOAR.

Asociaţia cere ca, odată cu bugetul de stat, să fie pusă în discuţie lista primelor 10-20 obiective de interes naţional, inclusiv cele care se pot realiza prin utilizarea fondurilor europene, specificându-se sumele prevăzute şi indicatorii fizici ce trebuie realizaţi trimestrial, în conformitate cu stadiul real de pregătire a acestor investiţii.

„Considerăm inacceptabilă continuarea alocării an de an a unor mari sume de bani către Ministerul Transporturilor şi realocarea acestora altor sectoare, cu ocazia rectificărilor bugetare, invocându-se an de an aceeaşi motivaţie: «Nu au putut fi cheltuiţi».”

Bugetul ar urma să fie aprobat în această săptămână de guvern şi, potrivit ministrului finanţelor Eugen Teodorovici, va fi aprobat de Parlament până la 21 de­cembrie. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România acuză tocmai această grabă: „Asociaţia exprimă serioase rezerve faţă de perspectiva discutării şi aprobării în Parlament a bugetului de stat în ultima decadă a lunii decembrie, procedură care reduce la zero dezbaterea publică a acestui document de maximă importanţă pentru mediul de afaceri“.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO