Bănci și Asigurări

Cand logica politică bate logica economică - capcana prociclicităţii

Cand logica politică bate logica economică - capcana prociclicităţii
30.06.2015, 16:00 1742

Noul cod fiscal a fost aprobat in data de 24 iunie 2015 cu un vot aproape unanim in Parlament. Nu cred ca am mai avut un asemenea consens politic de foarte mult timp. Nu comentez insa asupra ratiunilor politice din spatele acestui consens, rezumandu-ma doar la aspectele economice.

Cred ca sunt doua aspecte importante care merita comentate in privinta implicatiilor economice ale noului cod fiscal. Un prim aspect este legat de implicatiile bugetare si al doilea priveste substanta economica a acestuia.

In privinta impactului bugetar, propunerea trimisa initial de catre Guvern in Parlament presupunea un pachet de stimulare fiscala pe perioada 2016-2019 foarte agresiv si fara precedent probabil in istoria recenta a Europei. Acesta cuprindea reducerea tuturor taxelor principale. In cazul cotei de TVA standard, reducerea prevazuta era una de la o extrema la cealalta (Romania are in momentul de fata a 3-a cea mai mare cota standard de TVA la nivel european, dupa Ungaria cu 27%, Suedia, Danemarca si Croatia cu 25%, si Finlanda cu 24%, iar 18% cat era prevazut a se atinge in 2018 ar fi fost a doua cea mai mica la nivel european, dupa Luxemburg cu 17% si Malta cu 18%). In cazul cotei unice reducerea prevazuta initial si programata pentru 2019 de la 16% la 14% era o supralicitare intr-un domeniu in care impozitarea este printre cele mai mici din Europa. In plus, propunerea initiala prevedea si o reducere a CAS de peste 5 pp in 2018, o reducere semnificativa a accizelor in 2016 si o reducere a impozitului pe dividende de la 16% la 0% in 2016.

In cazul primei forme trimise in Parlament a codului Fiscal, Consiliul Fiscal si-a exprimat avizul negativ (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-Cod-Fiscal-final.pdf), având în vedere probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor proiectului revizuirii Codului Fiscal să conducă la deviaţii de proporţii de la ţintele bugetare pe termen mediu, deteriorarea poziţiei finanţelor publice fiind una permanentă şi de proporţii. Estimările Consiliului fiscal indicau deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluţiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerau reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluţii sunt în flagrantă contradicţie cu principiile şi regulile fiscale instituite de legea responsabilitatii fiscal bugetare nr 69/2010, precum şi cu tratatele de guvernanţă fiscală la nivel european al căror semnatar România este.

Fata de propunerea trimisa initial de catre Guvern Parlamentului, votul final a consimtit cateva modificari, cele mai importante fiind legate de renuntarea la masurile de relaxare fiscala prevazute pentru anii 2017-2019 (cea mai importanta fiind reducerea CAS, reducerea de cota unica fiind probabil neluata in serios de nimeni de la bun inceput, dat fiind nivelul curent foarte redus al acesteia), reducerea mai rapida a cotei de TVA standard (de la 24% la 19% in 2016) si reducerea la 5% in loc de 0% a impozitului pe dividende. In plus, intre timp a fost scazuta cota de TVA la alimente la 9% si au fost dublate alocatiile pentru copii. Trebuie mentionat ca prin reducerea cotei de TVA la alimente si la alte bunuri si servicii la doar 9%, cota medie legala de TVA va fi dupa 1 ianuarie 2016 in jurul lui 15%, scaderea TVA mediu fiind astfel in fapt mult mai ampla (peste 7 pp).

In privinta implicatiilor bugetare ale ultimei forme aprobate a codului fiscal, cred ca este clar ca vor fi efecte negative puternice asupra deficitului bugetar din anii urmatori. Relaxarea fiscala este una de amploare foarte mare, efectul negativ de runda intai asupra bugetului fiind de peste 2% din PIB in 2016. Cu informatiile disponibile in momentul de fata, in conditiile pastrarii angajamentelor pe partea de cheltuieli bugetare, deficitul bugetar ar putea putea ajunge la circa 3.1% din PIB in 2016. In plus, nu s-a luat deloc in calcul faptul ca exista un acord politic recent de a majora cheltuielile de apărare până la un nivel de 2% din PIB pentru o perioadă de cel puţin 10 ani începând cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013) si ca exista deja discutii legate de o posibila modificare a schemei de salarizare in sectorul bugetar, existand informatii ca forma pregatita de catre Guvern ar avea un impact potential negativ suplimentar major asupra bugetului. 

Citiţi aici opinia integrală

AFACERI DE LA ZERO