"Am început să lucrăm la bugetul pe anul viitor şi cu toate căper ansamblu sunt mai puţine incertitudini decât în urmă cu un an,semnele de întrebare persistă pe anumite dimensiuni, iar cea maiimportantă este dinamica creditelor neperformante pentru că efectulmajorării TVA şi al reducerii veniturilor în sectorul bugetar esteîncă incomplet. Cred că vom mai vedea un val de efecte înurmătoarele 6-12 luni", a declarat Popa într-un interviu pentruZF.
El spune că în primele luni de după reducerea salariilor esteposibil ca mulţi clienţi bugetari să facă eforturi de adaptare,apelând chiar la rezervele de bani de care dispun pentru a nuacumula restanţe, însă în timp situaţia se poate complica şi estefoarte probabil să întâmpine dificultăţi financiare mai ales încazurile în care este vorba de disponibilizări din sectorulpublic.
"Noi avem pregătită o abordare specială pentru această categoriede clienţi."
Raiffeisen are un program special de monitorizare a clienţilorcare se confruntă cu probleme, incluzând soluţii standard dereducere temporară a dobânzii pentru 6-12 luni fără modificareatermenului final, reeşalonări sau perioade de graţie de până latrei luni, dar şi soluţii adaptate situaţiei specifice unui anumitclient.
Din punctul de vedere al CFO-ului Raiffeisen, cel mai bunindicator privind creditele neperformante ale unei bănci îlconstituie cele cu întârzieri mai mari de 90 de zile şi /sau pentrucare au fost declanşate proceduri judiciare. Potrivit datelor BNR,acest indicator se situa la 11,3% din portofoliile băncilor lanivelul lunii august, faţă de indicatorul de 19,27% mai desvehiculat reprezentând ponderea creditelor clasificate dreptîndoilenic şi pierdere în totalul portofoliului bancar.
"Cred că acest 19% induce o imagine exagerată şi plaseazăRomânia într-o poziţie defavorabilă în comparaţie cu ţările dinregiune. Nici 11% nu este mic, însă pe intervalele de întârziere de30-60 de zile analiza depinde foarte mult de conjunctura în careapare restanţa, dacă este pe fondul unor probleme temporare.Esenţial este să înţelegi de ce se ajunge la 30 de zile şi să vezicum poate fi reluată plata."
La nivelul întregii pieţe Popa nu se aşteaptă la ceva ieşit dincomun în privinţa nevoilor de provizionare suplimentară până lasfârşitul anului. "La Raiffeisen creditele cu rating deteriorat aufost deja provizionate."
Cât priveşte efectele Ordonanţei 50 asupra rezultatelorfinanciare ale băncii, el spune că "impactul este cert atât pepartea de venituri, pentru că se restrâng comisioanele, dar şi pepartea de costuri, pentru că implementarea a generat eforturifinanciare". Popa spune că Raiffeisen nu are în vedere constituireaunor provizioane speciale pentru eventuale cheltuieli legate deprocese cu clienţii care se consideră nedreptăţiţi.
Bugetul băncii pe anul viitor porneşte de la premisa că nu vamai fi cădere economică, după cum indică toate prognozele de pepiaţă, evoluţie care ar urma să fie favorizată şi de pieţeleexterne. "Nu cred că va fi o a doua cădere în Vest. Bugetul nostruva fi în concordanţă cu strategia de consolidare a poziţiei debancă de top."
Ca CFO, Popa afirmă că în ultimul timp a spus "da" mai multorproiecte precum mutarea unor unităţi şi chiar deschiderea altoranoi, deşi de multe ori directorul financiar este în poziţia de aspune "nu". "Greu este să spui «da» cheltuirii unor bani şi să ţi-lasumi. Acolo unde piaţa are potenţial, nu ezităm. Este simplu să teuiţi la costuri şi mai greu să vezi dacă nu cumva pierzi veniturimutând o sucursală. Costurile sunt doar o parte din calcul şi esteimportant să nu rămâi cantonat în această zonă. Provocarea vine dinfaptul că trebuie balansat un cost sigur cu un venit probabil."
Bogdan Popa, 35 de ani, lucrează pentru Raiffeisen din 2002, înprimii ani în trezorerie, apoi în toamna lui 2007 a fost numitdirector financiar. Înainte de a veni la Raiffeisen a lucrat timpde trei ani pentru fosta firmă de consultanţă Arthur Andersen, undes-a ocupat inclusiv de clienţi bănci. Are certificat CFA.
Raiffeisen Bank International, noul acţionar alRaiffeisen Bank România, a început operaţiunile
Ieri a fost prima zi oficială de business pentru Raiffeisen BankInternational (RBI), grupul austriac rezultat din fuziuneaRaiffeisen International - holdingul care administra subsidiarelegrupului din Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România, cudivizia corporate a Raiffeisen Zentralbank (RZB) - una dintre celemai mari bănci austriece, care rămâne "banca-mamă" a grupuluiRaiffeisen. RZB are 78,5% din RBI, care controlează acum şi diviziainternaţională de leasing a grupului. Banca rezultată din fuziune aprimit licenţa de la banca centrală a Austriei şi este listată labursa din Viena în locul Raiffeisen International.
Proiectul fuziunii a fost făcut public în februarie 2010, dupăce RZB resimţise din plin efectele crizei financiare şi avea nevoiede capital, iar Raiffeisen International, care era pe bursa dinViena, dar nu deţinea o licenţă bancară, putea avea mai uşor accesla finanţare.
Acţionarii fostei RI au devenit automat acţionari ai RBI.Herbert Stepic, 64 de ani, care a fost CEO al RI, conduce acum nouaRBI. Aceasta deţine 99,49% din Raiffeisen Bank România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
