► În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, potrivit noilor date şi analize, inflaţia anuală se reduce uşor în iunie, iar în T3/2026 va avea o scădere substanţială, aşa cum s-a previzionat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
► Riscul ca nivelul şi ascensiunea recentă a inflaţiei să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor.
► Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate având în vedere şi fluctuaţia aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum şi incertitudinile generate de situaţia politică internă.
► Din această perspectivă a fost subliniată din nou importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei.
► Deficitul balanţei comerciale şi-a moderat contracţia faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, însă deficitul de cont curent şi-a accentuat-o, beneficiind de influenţele ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor.
► Datele actuale indică o nouă scădere moderată a gradului de încordare a pieţei muncii în T1, urmată de o reducere mai temperată în T2/2026, arătând că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit descreşterea în aprilie faţă de precedentele trei luni şi şi-a stopat-o în termeni anuali.
► Rata şomajului BIM s-a menţinut cvasi-constantă în aprilie-mai, după ce în trimestrul anterior s-a mărit la o valoare medie de 6,4%, în timp ce rata locurilor de muncă vacante a stagnat.
► Sondajele de specialitate aferente T2/2026 relevă scăderea pe mai departe a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi o nouă reducere a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, evoluţii ce sugerează prelungirea tendinţei de detensionare a pieţei muncii în perspectivă apropiată.
► Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare s-au menţinut relativ constante şi în a doua jumătate a T2/2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuşi lent şi pe o traiectorie moderat sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pe fondul situaţiei politice interne şi al incertitudinilor asociate.
► Cursul de schimb leu/euro şi-a anulat în mare parte corecţia descendentă de la mijlocul T2/2026, şi a rămas apoi cantonat pe noul palier, doar uşor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai, iar raportul leu/dolar s-a menţinut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, în condiţiile accentuării la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.
► Incertitudini mari pentru inflaţie rămân asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor pentru menţinerea deficitului bugetar dincolo de anul 2026 pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.
► Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi şocul energetic global, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european şi mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.
► În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor UE, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Sursa: BNR
