♦ Averea financiară a românilor - compusă din cash, bani ţinuţi la bănci, titluri de stat, asigurări, fonduri de pensii şi fonduri mutuale, dar şi acţiuni cotate şi necotate - a crescut la circa 1.370 mld. lei (270 mld. euro) ♦ Datoriile financiare ale populaţiei sunt de 337 mld. lei (67 mld. euro) ♦ Prin creşterea valorii imobilelor, şi averea imobiliară a românilor a crescut la 982 mld. lei (196 mld. euro), conform datelor de la BNR ♦ Avuţia netă a populaţiei (financiară şi imobiliară) a depăşit 2.000 mld. lei (400 mld. euro) în anul 2025 ♦ „Creşterea avuţiei nete contribuie la consolidarea rezilienţei gospodăriilor la nivel agregat, prin asigurarea unei rezerve financiare semnificative, capabile să atenueze impactul unor eventuale şocuri negative asupra veniturilor sau al deteriorării condiţiilor economice generale”, susţine BNR.
În pofida crizelor de tot felul şi a încetinirii economiei din ultimii ani, românii au tot agonisit, atât în plan financiar, cât şi imobiliar, avuţia netă a populaţiei triplându-se în ultimele două decenii, până la peste 2.000 mld. lei (peste 400 mld. euro), ajungând să fie echivalentă cu produsul intern brut al României, după cum indică datele BNR.
Nivelul avuţiei nete a populaţiei este evaluat de banca centrală prin adunarea avuţiei financiare şi a avuţiei nefinanciare, netă de datorii.
Dacă luăm în considerare un număr al locuinţelor din România de circa 9 milioane, ar rezulta că avuţia netă, financiară şi imobiliară, pe familie ar fi de circa 45.000 de euro, în medie, în România.
Dar, există o inegalitate a veniturilor românilor, precum şi o inegalitate a avuţiei populaţiei. Practic, inegalitatea veniturilor şi avuţiei populaţiei se reflectă şi în structura depozitelor bancare ale persoanelor fizice, după cum susţine BNR. Astfel, doar 0,6% dintre deponenţi, ale căror economii depăşesc plafonul de acoperire de 100.000 de euro, concentrează 29% din totalul depozitelor bancare conform datelor aferente ultimului trimestru din anul 2025.
