Intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare –, a stârnit agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit săptămâna trecută pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, urcând până la 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%.
În piaţa financiară au început să apară estimări legate de costul crizei politice şi cât ar fi cheltuit banca centrală ca să apere leul şi să evite o depreciere mai puternică.
Analiştii Erste estimează că, în ultima săptămână, BNR a cheltuit probabil aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul. În opinia lor, nivelul critic actual al cotaţiei leu/euro pentru BNR pare a fi 5,15, cursul valutar stabilizându-se la aproximativ 5,12 lei/euro.
„România a fost săptămâna trecută în centrul atenţiei, după victoria candidatului prezidenţial de extremă dreapta, George Simion, în primul tur de scrutin, care a dus la căderea guvernului. Ca răspuns, leul românesc a depăşit nivelul ţintă al băncii centrale de 5 lei pentru un euro. Pe parcursul ultimei săptămâni, BNR a cheltuit probabil aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul. Nivelul critic actual pentru BNR pare a fi 5,15, leul stabilizându-se la aproximativ 5,12, reflectând o depreciere de aproximativ 2,8% faţă de săptămâna precedentă”, se arată într-o analiză a grupului austriac Erste, care controlează pe piaţa românească BCR, a doua cea mai mare bancă după active.
Rezervele valutare ale BNR erau la finalul lunii aprilie de 62,4 miliarde de euro, o rezervă care acoperă masa monetară în circulaţie şi depozitele pe termen scurt.
Cursul valutar a fost sub presiune pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari ale investitorilor străini de portofoliu, care au început să iasă de pe piaţa titlurilor de stat din cauza incertitudinilor politice.
În ultimii ani, BNR a reuşit să ţină stabil cursul valutar, în ciuda tuturor crizelor - pandemie, războiul din Ucraina, inflaţie - pentru că România a beneficiat şi de intrări masive de bani europeni şi de miliardele de euro ale investitorilor străini de portofoliu care au cumpărat titluri de stat româneşti, ce aveau dobânzi mai mari decât dobânzile titlurilor de stat europene sau americane.
