Bănci și Asigurări

Cât costă un cont curent: de la 1 leu la 7,5 lei pe lună

Cât costă un cont curent: de la 1 leu la 7,5 lei pe lună

Autor: Ciprian Botea

21.03.2012, 00:07 9575

Băncile percep, în medie, 2 lei pe lună pen­tru administrarea conturilor cu­ren­te ale persoanelor fizice, dar la une­le bănci costurile ajung să fie du­ble sau chiar triple. Spre exemplu, UniCre­dit Ţiriac percepe un comision de 7,5 lei/lu­nă pentru administrarea contului curent, în timp ce BCR şi BRD, cele mai mari bănci locale după ac­ti­ve, au comisioane de 2,5 lei/lună, respectiv de 3 lei/lună.

UniCredit are însă în ofertă un pachet ce conţine cont curent şi card de debit, a cărui ad­mi­nis­trare costă 20 de lei/an (circa 1,7 lei/lună), re­pre­zen­tanţii băncii afirmând că au pus un preţ mare la cos­tul curent tocmai pentru a descuraja clienţii să alea­gă un produs simplu în detrimentul unui pachet.

Comisioane de administrare a contului curent între 3 şi 3,5 lei/lună percep şi bănci ca Bancpost, Banca Românească sau Credit Europe. Şi BCR va majora de săptămâna viitoare comisionul de administrare până la 3,5 lei/lună, în timp ce aus­triecii de la Raiffeisen au aplicat recent o majorare a tarifului de la 1,5 lei la 2,5 lei/lună.

Din nevoia de a identifica alte surse de venituri pe fondul prăbuşirii vânzărilor de credite, bancherii au introdus comisioane noi în criză şi au schimbat mai des grila de tarife pentru servicii curente. Jucătorii mari, în special, încearcă să profite de baza largă de clienţi pentru a compensa veniturile mai mici din dobânzi. Băncile pun astfel costurile pe umerii clienţilor, în timp ce ezită să-şi reducă semnificativ costurile.

"Majorarea comisioanelor la conturile curente este o sursă facilă de a obţine venituri pentru bănci mai ales în condiţiile actuale în care au nevoie de mai mulţi bani. Sigur că este mult mai uşor să creşti comisioanele decât să restructurezi. Aceste măsuri au fost posibile şi în condiţiile în care competiţia pe piaţă a mai scăzut şi clienţii se mută mai greu de la o bancă la alta", comentează analistul financiar Dragoş Cabat.

Costurile administrative ale băncilor, de la salariile angajaţilor până la chiriile pentru sediile unităţilor teritoriale, se regăsesc în dobânzile credi­telor, dar în condiţiile în care vânzările de credite rămân la un nivel scăzut şi bilanţurile nu mai cresc, ban­cherii au încercat să obţină venituri suplimen­tare din taxarea serviciilor tranzacţionale.

Bancherii au amintit frecvent eforturile rea­liza­te pentru scăderea costurilor, dar la trei ani de la începutul crizei reţelele de unităţi şi numărul de anga­jaţi au scăzut foarte puţin. Numărul de anga­jaţi din sistemul bancar a scăzut cu mai puţin de 10% faţă de vârful atins în 2008, până la circa 66.500 de persoane, în timp ce reţeaua teritorială s-a diminuat cu mai puţin de 500 de unităţi şi a ajuns la circa 6.000 de sucursale şi agenţii.

Bănci precum ING, Alpha Bank sau Piraeus ta­xează cu 2 lei/lună administrarea contului curent, în timp ce Volksbank şi RBS coboară cu tariful pâ­nă la 1 leu/lună. Fac notă discordantă Banca Tran­sil­vania, CEC, Citibank, Carpatica şi OTP, care nu per­cep comision de administrare. Nici Alpha Bank nu percepea în trecut comision de ad­ministrare a con­tului curent, dar a introdus în criză un astfel de ta­rif, în condiţiile în care profitabilitatea băncii a avut de suferit.

AFACERI DE LA ZERO