La o zi după euforia legată de anunţul reducerii TVA la toate alimentele, băuturile nonalcoolice şi servicii de alimentaţie publică de la 24% la 9% de la 1 iunie, întrebările încep să-şi facă loc în dezbaterea privind efectele măsurii. Va creşte cu adevărat consumul? Scădere va fi transferată în preţurile la raft? Ce se va întâmpla cu bugetul? Va scădea cu adevărat evaziunea? Nici guvernul nu a oferit public o analiză amănunţită sau o simulare a efectelor, ci doar câteva cifre estimative privind efectele asupra bugetului. Pentru comparaţie, ar fi putut să ofere date despre ce s-a întâmplat din 2013, după reducerea TVA la 9% la pâine şi produse de panificaţie, dar nu a făcut-o.
Ce spun marii retaileri
În mod natural, cei din industria de profil susţin măsura întrucât sunt primii ei beneficiari. Retailerii promit să transfere scăderea TVA în preţul la raft, pentru că sunt la capătul lanţului.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) care îi cuprinde pe toţi marii retaileri străini susţine că întreaga scădere se va vedea la raft.
„AMRCR consideră că reducerea TVA trebuie să ajungă în buzunarul consumatorului şi membrii asociaţiei şi-au manifestat disponibilitatea de a transferă această reducere în preţul final al produselor. Prin urmare, acesta va scădea cu cota aferentă redusă“, spune Dan Şucu, preşedintele AMRCR.
„Pe termen scurt, se aşteaptă ca decizia să ducă la o creştere a volumului de vânzări, chiar dacă nu neapărat şi la sporirea valorii vânzărilor“, spune Daniel Cîrstea, directorul general al reţelei de supermarketuri Profi.
Nu există nicio garanţie că scăderea va fi transferată automat în preţ sau că evaziunea fiscală va scădea, susţine, dimpotrivă, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Apar şi opinii „la extremă“
„România are printre cele mai reduse grade de fiscalizare din UE. Există o fiscalitate redusă şi o nevoie investiţională mare, iar cele două nu sunt compatibile. Nu suntem o ţară suficient de bogată încât să ne permitem o fiscalitate redusă. Mi se pare că măsura de reducere a TVA nu face parte din nicio strategie, guvernul a hotărât ca românii să mănânce mai mult. Dacă prin reducerea TVA la alimente se urmăreşte încurajarea producătorilor agricoli, aş prefera sisteme de finanţare, investiţii în infrastructura agricolă“, spune Matei Păun, managing partner BAC Investment.
Premierul Victor Ponta a declarat marţi că s-a consultat cu FMI şi Comisia Europeană înainte de a anunţa extinderea TVA reduse la 9%.
Poziţia Comisiei a venit ieri şi nu este favorabilă, cum era de aşteptat de altfel.
Bruxellesul: E mai bine să reduceţi povara fiscală pe muncă
Aflat la Bucureşti, vicepreşedintele Comisiei Europene (CE) Valdis Dombrovskis a spus după discuţii cu premierul român că Bruxellesul este preocupat de planul guvernului întrucât ar avea un efect fiscal substanţial negativ.
„Această măsură nu corespunde recomandărilor generale ale Comisiei privind politicile fiscale, domeniu în care noi recomandăm să ridicăm povara impozitării de pe muncă, în special de pe forţa de muncă slab plătită, către alte baze de taxare care afectează în mai mică măsură creşterea economică şi, inclusiv, consumul“, a spus vicepreşedintele CE.
Oficialul european a arătat că 2015 este primul an în care Comisia a realizat o analiză în detaliu a economiei româneşti şi a observat că România se confruntă cu anumite dezechilibre macroeconomice, precizând că este nevoie ca guvernul să găsească soluţii pentru a întări competitivitatea, pentru a rezolva „situaţia net negativă a investiţiilor“ şi pentru întărirea capacităţii de export pe termen mediu.
Cum a evoluat consumul în ultimii ani
Dacă ne uităm pe cifrele de consum, loc de creştere ar mai fi, înrebarea fiind în ce măsură reducerea TVA va contribui la ea.
Consumul de carne s-a situat pe un trend descendent din anul 2010 încoace, anul în care a fost crescută cota TVA de la 19% la 24%, şi a ajuns în 2013 la o medie de numai 57,5 kg pe cap de locuitor anual. Spre comparaţie, consumul mediu era peste 70 de kg pe locuitor în 2009, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Totodată, consumul mediu de zahăr a scăzut în fiecare an din 2010 încoace, iar cel de ulei din 2011, după majorarea TVA.
Consumul mediu anual de legume a crescut în 2013 la 180,7 kg/locuitor de la 177,4 kg/locuitor. Deşi românii au consumat mai puţine legume în 2009, următorii doi ani au adus creşterea cantităţii consumate, ceea ce reflectă probabil şi o reorientare de la produsele din carne.
Şi consumul de lapte şi produse lactate a avut o creştere în 2013, după ce avusese scăderi în perioada 2009-2012, probabil sub impactul crizei, excepţie făcând anul 2011, când a existat o creştere.
În ceea ce priveşte consumul de băuturi nealcoolice, care sunt şi ele vizate de reducerea TVA, acesta a scăzut în fiecare an până în 2011, dar a revenit pe creştere în 2012 şi 2013.
Analiştii reduc estimările privind inflaţia spre zero
Analiştii au început să reducă puternic estimările privind inflaţia de la sfârşitul anului spre 0% sau chiar în teritoriul negativ, dar majorează prognozele privind creşterea economică, în urma anunţului privit reducerea TVA la produsele alimentare.
Finanţele anticipează că inflaţia medie anuală se va reduce cu 1,1 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA.
ING Bank România a ajustat puternic prognoza pentru rata inflaţiei din decembrie, de la Ă2% la -0,3%. Şi analiştii BCR au redus estimarea pentru inflaţia din decembrie 2015, de la 1,7% la 0,1%.
BNR prognozează o inflaţie de 2,1% pentru sfârşitul acestui an şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la finalul anului 2016.
Estimările de creştere economică au fost majorate de ING Bank de la 3,1% la 3,3% pentru 2015 şi de la 2,9% la 4,1% pentru 2016. Claudia Medrega
Impactul estimat de Finante pentru reducerea TVA
+ Impactul reducerii TVA la produsele alimentare asupra bugetului este, potrivit estimărilor Finanţelor, de aproape 2,44 mld. lei pentru 2015, de 5,17 mld. lei - 2016, 4,8 mld. lei - 2017, iar pentru 2018 de 5,9 mld. lei. Cumulat până în 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% este de 18,25 mld. lei.
+ Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 mld. lei în anul 2015, 14 mld. lei în anul 2016 şi 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019.
