♦ 42% din îndatorarea companiilor nefinanciare reprezintă credite de la instituţiile de credit din România, în timp ce ponderea creditului de tip ISD s-a redus la 43% din total
♦ Populaţia se finanţează preponderent de la instituţii de credit autohtone (88%)
♦ Îndatorarea totală este compusă din creditele bancare, cele de la IFN, datoria externă de la instituţii financiare şi împrumuturile externe de tip investiţie străină directă (ISD).
La nivel sectorial, firmele se finanţează în egală măsură de la nerezidenţi şi de la instituţii financiare rezidente, evoluţiile din perioada postpandemică evidenţiind creşterea importanţei creditării bancare autohtone în defavoarea celei de natura ISD, potrivit BNR.
Astfel, 42% din îndatorarea companiilor nefinanciare reprezenta în anul 2023 credite de la instituţiile de credit din România (în creştere cu 1,7 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului 2022 şi cu 5,7 puncte procentuale faţă de decembrie 2019). Pe de altă parte, ponderea creditelor firmelor de tip ISD s-a redus la 43% din total (de la aproximativ 45% în decembrie 2022 şi decembrie 2019), susţine banca centrală.
Spre deosebire de sectorul companiilor, populaţia se finanţează preponderent de la instituţii de credit autohtone (88%).
Însă, BNR remarcă faptul că începând cu a doua jumătate a anului 2023 se constată o accelerare a finanţării populaţiei de la instituţii financiare nerezidente. „Aceste finanţări sunt, în general, de valori mici, iar ponderea în îndatorarea totală este pentru moment destul de redusă (1,3%). Cu toate acestea, există o serie de factori care indică posibile acumulări de riscuri ce reclamă o monitorizare atentă a acestui fenomen. În primul rând, creşterea rapidă a importanţei creditului extern şi numărul relativ mare de persoane care au optat pentru un astfel de credit, într-un interval scurt de timp, arată o cerere substanţială pentru această finanţare din partea populaţiei.“
