Cât plătesc acum cei care au luat un credit în 2012 faţă de cei care au ales să se împrumute în prezent

Rata lunară pentru un credit de 20.000 de lei pe cinci ani s-a redus cu 56 de lei în cinci ani, iar suma de rambursat a scăzut, de la 26.000 la 23.000 de lei.

Rata lunară pentru un credit de consum de 20.000 de lei (echi­va­lentul a 4.400 de euro), acor­dat pe o perioadă de cinci ani, s-a redus în intervalul ianuarie 2012 - ianuarie 2016 de la 486 de lei la aproxi­ma­tiv 430 de lei, în condiţiile în care indi­ca­torul Robor cu scadenţa la trei luni s-a poziţionat în intervalul de timp menţionat pe o pantă descendentă.

Astfel, pentru o dobândă variabilă for­ma­tă din marja la credite de consum, de 10%, plus nivelul indicatorului Robor la trei luni, di­ferenţa dintre suma totală de plată pen­tru un credit de nevoie personale contrac­tat la în­ce­putul anului 2012 şi unul contractat în pre­zent s-a redus cu aproximativ 3.000 de lei, la 26.000 de lei, potrivit unui calcul jur­na­listic rea­lizat de ZF pe baza datelor agregate de BNR şi a calculatorului de credite Efin.

Rata lunară de plată ar putea fi chiar mai mică în prima jumătate din acest an, în con­di­ţiile în care analiştii anticipează că indicatorul Robor ar putea scădea la 0,5-0,7% pe an de la sub 1% în prezent influenţat şi de faptul că economia locală va avansa în dezinflaţie. Însă acest lucru ar fi valabil doar pentru prima jumătate a anului.

Analiştii consideră că din vară Robor ar putea să urce la 1,4% pe an ca urmare a nor­ma­lizării situaţiei din piaţa monetară, ceea ce ar putea să însemne că şi costul lunar pentru un credit de consum de 20.000 de lei s-ar ma­jora cu circa 5 lei lunar. Suma totală de plată după perioada de ramburs de cinci ani ar urca la 26.300 de lei.

Costul leilor s-a redus de la un nivel de 6% în ianuarie 2012 la sub 1% în prezent, un nivel minim istoric. Declinul a fost influenţat de programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin care instituţia a redus dobânda-cheie de la 5,75% în prima lună din 2012 la minimul istoric de 1,75% pe an. Prin urmare, costul leilor s-a poziţionat sub dobânda de referinţă a BNR în intervalul menţionat.

Creditarea în monedă românească a câştigat teren în faţa celei în valută în ultimii ani, exclusiv pe seama avansului împrumu­tu­rilor în lei, evoluţie determinată de ofertele tot mai intense ale băncilor pentru creditele în lei (cum ar fi acordarea creditelor „cu buletinul“), de scăderea dobânzilor pentru astfel de împrumuturi, dar şi de încrederea consumatorilor în economie.

Creditele în lei au depăşit 50% din totalul împrumuturilor acordate de băncile locale şi au ajuns în noiembrie la maximul istoric de 110 mld. lei, faţă de o pondere minimă de 35,6% în mai 2012. În acea perioadă, împru­mu­turile în euro erau majoritare.

Spre exem­plu, în noiembrie 2015, soldul îm­prumutu­ri­lor de retail în euro a ajuns la mi­ni­mul ulti­mi­lor şapte ani, respectiv echi­va­len­tul a 47 mld. lei, cu 4 mld. lei mai puţin fa­ţă de aceeaşi pe­rioadă din 2014. Pe de altă par­te, împru­mu­tu­rile în lei către populaţie au cres­cut într-un an cu 13 mld. lei şi au ajuns la fi­nele lunii noiembrie la 52 mld. lei, potrivit da­telor din cel mai recent raport lunar al BNR.

Analiştii explică că preferinţele româ­ni­lor pentru creditele în lei au fost determinate şi de faptul că populaţia a văzut riscurile împru­muturilor în valută (cum ar fi apre­cie­rea spectaculoasă a francului din ianuarie 2015) şi că în prezent doar cei care au neapărată nevoie de un credit în euro sau cei care îşi încasează salariul în monedă euro­peană mai accesează un astfel de împrumut.

În vara anului 2015, creditarea agregată a înregistrat prima evoluţie anuală pozitivă din februarie 2013, influenţată şi de majo­rările salariale efectuate pe parcursul anului trecut, dar şi de scăderile de taxe (cum ar fi redu­cerea TVA la alimente de la 20% la 9% în iunie), măsuri care au impulsionat consumul.