♦ În faţa avalanşei de majorări salariale în sectorul public, nota de plată este achitată de bugetul investiţiilor ♦ Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au scăzut în primele două luni din an cu 2,6 miliarde de lei faţă de primele două luni din 2018 – o cădere de 78%.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut în primele două luni din an cu 10,4%, iar cheltuielile au avansat cu 8,6%. Bugetul a intrat însă pe deficit, un deficit de 5,2 miliarde de lei în primele două luni din an. Veniturile au fost de 47 de miliarde de lei, iar cheltuielile de 51,9 miliarde de lei.
Deficitul este însă redus pentru că cele care au fost sacrificate au fost, ca de fiecare dată, investiţiile.
Dacă cheltuielile cu salariile au crescut cu 25,2% faţă de primele două luni din 2018, un plus de aproape 3,2 mld. lei, până la 15,7 mld. lei, cheltuielile cu investiţiile au scăzut cu 2,6 mld. lei în perioada menţionată.
Cheltuielile cu investiţiile au însemnat, prin urmare, 722 mil. lei, faţă de 3,3 miliarde de lei în primele două luni din 2018. Foarte probabil că întârzierea adoptării bugetului a avut o influenţă asupra execuţiei bugetului pentru că, în lipsa legii, salariile în sectorul public, majorate încă o dată la început de an, a trebuit să fie plătite, dar cheltuielile nu au putut depăşi, lunar, 1/12 din bugetul pe 2018 şi atunci sacrificate au fost investiţiile.
În privinţa veniturilor bugetului consolidat, veniturile din impozitul pe profit sunt modeste, dar foarte probabil îşi vor reveni în aprilie, când firmele îşi plătesc impozitul trimestrial. Veniturile de la impozitul pe profit, de 511 mil. lei, au fost în scădere cu 5,2% faţă de primele două luni din 2018. Încasările din impozitul pe salarii şi venit, de 3,6 mld. lei, sunt mai mici cu 25,2% faţă de primele două luni din 2018 ca urmare a reducerii impozitului de la 16% la 10%, explică Finanţele. Veniturile din contribuţiile de asigurări au fost mai mari cu 27% în primele două luni, an/an, şi au fost influenţate, susţine Ministerul de Finanţe, de creşterea numărului de salariaţi, de majorarea salariului minim pe economie şi de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.
O creştere importantă de venituri este înregistrată la TVA şi accize. Veniturile din taxa pe valoare adăugată au crescut cu 14%, până la 10,8 miliarde de lei. Fiscul a anunţat zilele trecute că, în martie, va returna TVA în valoare de 2,6 miliarde de lei, cu mult peste media lunară de 1,4-1,5 miliarde de lei, ceea ce este un indiciu că, în primele două luni din an, nu s-au făcut returnări de TVA şi de aici plusul de venituri din această sursă. Prin urmare, veniturile din TVA în luna martie vor fi mai modeste ca evoluţie a încasărilor. Veniturile din accize au crescut şi ele cu 22%, până la 4,5 miliarde de lei.
Cheltuielile totale au crescut în primele două luni din an cu 8,6%, până la 51,9 miliarde de lei.
Pe lângă creşterea însemnată a cheltuielilor de personal, cheltuieli semnificativ mai mari sunt consemnate la bunuri şi servicii – un plus de 21,5%, până la 6,5 miliarde de lei. Cheltuielile cu dobânzile au înregistrat un avans de 15,7%, până la aproape 2,3 miliarde de lei. Situaţia este complet neclară în tabloul execuţiei bugetare în privinţa veniturilor din fondurile UE şi a cheltuielilor în programele cu aceste fonduri. Veniturile consemnate în execuţia bugetară sunt de 2,3 miliarde de lei, iar cheltuielile de 2,5 miliarde de lei. Însă, de când guvernul a decis să includă la venituri din fondurile UE şi subvenţiile către fermieri, nu mai este clar ce fonduri merg către plăţile directe şi ce bani merg spre investiţii.
La două luni, prin urmare, deficitul bugetar a ajuns la 5,2 miliarde de lei, însemnând 0,51% din PIB-ul prognozat de 1.022 de miliarde de lei.