Agenţia americană de rating Standard & Poors (S&P) a menţinut ratingul suveran al României la nivelul BBB-, ultimul grad recomandat investiţiilor. În menţinerea ratingului de ţară au fost luaţi în considerare mai mulţi factori, printre care nivelul scăzut al datoriei publice, dar şi capaciatea de finanţare a statului de pe pieţele externe.
► Perspectiva este negativă, deoarece vedem riscuri pentru soldurile fiscale şi externe ale României în următoarele 18 luni dacă factorii de decizie nu pot stabiliza şi consolida poziţia bugetară a României după această recesiune indusă de COVID-19.
► Într-un scenariu pesimist, dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate pentru mai mult timp decât ne aşteptăm în prezent, cu absenţa consolidării fiscale care are ca rezultat datoriile publice şi externe mai mari sau cheltuieli mai mari cu dobânzile decât ne aşteptăm în prezent. Lipsa sincronizării politicii economice a sporit volatilitatea cursului de schimb, cu consecinţe posibil negative asupra bilanţurilor fiscale din sectorul public şi privat.
► Într-un scenariu optimist, am putea revizui perspectivele României către stabile, dacă guvernul va progresa în consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanţelor publice şi a poziţiei externe a României.
► Credem că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul de deteriorare pe care îl aşteptăm acum pentru 2020. România are acces solid la piaţă, care diminuează riscurile asociate cu nevoia ridicată de finanţare a sectorului public pe termen scurt. În plus, ne aşteptăm la politici monetare echilibrate şi recunoaşterea apartenenţei României la UE ca o ancoră cheie. În opinia noastră, apartenenţa la UE va aduce probabil finanţare din fonduri structurale extraordinare alocate în 2020.
► Deşi suntem de părere că actuala cădere fiscală va servi drept un factor pentru a reduce în mod semnificativ creşterile costisitoare ale pensiilor, care sunt programate în septembrie anul curent, vedem în continuare riscuri semnificative. În special, peisajul politic fluid şi alegerile generale din decembrie împiedică vizibilitatea traiectoriei de consolidare, în viziunea noastră.
► Prognozăm că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020. Ne aşteptăm ca guvernul să ajusteze anumite părţi importante ale creşterii pensiilor din acest an. Alegerile parlamentare vor fi esenţiale pentru determinarea traiectoriei fiscale.
► Acum estimăm că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020 comparativ cu aşteptările anterioare de 3,5% creştere. În special, ne aşteptăm ca măsurile de restricţie din timpul stării de urgenţă să aibă un impact semnificativ asupra cererii interne, în primul rând în al doilea trimestru. În plus, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va reduce exporturile, dintre care peste 20% se duc în Germania şi 10% în Italia, ţări care se confruntă şi cu recesiuni profunde în 2020.
► În prezent estimăm că activitatea economică a României se va recupera treptat de la jumătatea anului 2020 şi va ajunge la o creştere de 4% în 2021. Recunoaştem că proiecţiile noastre actuale sunt supuse unei incertitudini ridicate, deoarece relaxarea măsurilor restrictive ar putea fi un exerciţiu prelungit şi pot fi supuse unor situaţii de întârziere.
► Considerăm că deteriorarea bugetară indusă de COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a reduce costurile creşterilor de pensii din septembrie 2020. Dar în contextul în care urmează alegeri generale, credem că nu se va retrage pe deplin această creştere şi pensiile vor fi mărite cu aproximativ 10%, în loc de creşterea de 40% prevăzută de legislaţie. Acest lucru va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar din 2021.
► Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână stabilă şi presiunile pe cursul de schimb valutar să fie ţinute în frâu de politicile monetare ale Băncii Naţionale a României.
► Economia în contracţie, alături de stimularea fiscală planificată şi scăderea veniturilor fiscale, va duce la o lărgire suplimentară a deficitului bugetar al României în acest an. Ca răspuns la efectele blocajelor COVID-19, autorităţile au lansat o serie de măsuri fiscale şi economice pentru protejarea companiilor şi a lucrătorilor de impasul economic. Noi estimăm dimensiunea totală a pachetului de stimulare fiscală anunţat până acum la 3% din PIB, printre cele mai slabe din regiune.
► Deşi măsurile pot amortiza eficient unele efecte ale crizei, considerăm că acestea vor avea ca rezultat şi o creştere semnificativă a deficitului bugetar până la aproximativ 8,0% din PIB, incluzând o scădere a veniturilor din cauza contracţiei economice şi împingând datoria publică netă la peste 40% din PIB.
► În condiţiile în care cheltuielile cu salariile şi pensiile se ridică acum la aproximativ 90% din veniturile fiscale, structura bugetară a României este rigidă. Mai mult, randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilităţii politice şi fiscale. De asemenea, acest aspect corelat cu contextul COVID-19 şi cu creşterea nevoilor de finanţare pe termen scurt, factura dobânzilor ar putea creşte în continuare pentru statul român.
