♦ Nimeni în Parlament nu ştie de soarta bugetului pe 2019, într-o vreme în care el ar fi trebuit să fi de mult în dezbatere parlamentară pentru a putea intra în vigoare în prima zi a anului viitor.
Proiectul legii bugetului trebuia să fie gata încă de luna trecută. Două sunt însă obstacolele majore care se ridică în faţa Ministerului Finanţelor. Primul este că, dacă guvernul vrea să aplice noua lege a pensiilor, aceasta ar trebui să fie deja în vigoare pentru ca cheltuielile să fie cuprinse în buget. Şi nu este. Cea de-a doua priveşte chiar situaţia curentă: Finanţele nu au o imagine clară asupra execuţiei bugetului general consolidat, în condiţiile în care, la zece luni din an, deficitul bugetar a ajuns la 2,2% din PIB, faţă de limita autoimpusă de 2,97% din PIB pe întreg anul. Anul trecut, la zece luni, deficitul bugetar era de 0,77% din PIB şi s-a apropiat de 3% din PIB în ultimele două luni.
Stop joc. Trezoreria se închide mai devreme
Prin urmare, există un pericol serios ca deficitul bugetar să sară de 3% din PIB, limita impusă de Tratatul de la Maastricht, dacă cheltuielile nu au fost restrânse la sânge în noiembrie şi nu vor fi reduse drastic în decembrie. Pentru ca cheltuielile să fie ţinute sub control, în 2016 Trezoreria a fost închisă în 29 decembrie, iar anul trecut pe 27 decembrie. Anul acesta Finanţele iau în calcul, spun surse parlamentare, să închidă robinetul cheltuielilor la 20 decembrie sau, dacă se văd derapaje, chiar la 15 decembrie.
O imagine mai clară asupra evoluţiei bugetului în acest an, în baza căruia se construieşte bugetul pentru anul viitor am putea avea vineri când Institutul Naţional de Statistică va publica datele deteliate asupra PIB-ului la nouă luni. Datele la trimestrul al treilea au produs o surpriză cu o creştere de peste 4% pe care nimeni nu o mai anticipa. Comisia Naţională de Prognoză şi-a redus previziunile de creştere economică pentru 2018 de la 5,5% la 4,5%. Dar nu a modificat datele pentru 2019 şi, în continuare, merge pe o creştere în 2019 de 5,7%. Scrisoarea-cadru a Ministerului Finanţelor către ordonatorii principali de credite, în care li se cere să scrie proiectele de buget, enunţă încă acest procent de creştere economică de 5,7%, deşi majoritatea instituţiilor de analiză economică văd o creştere pentru 2019 de până în 3,5%. Or, de nivelul creşterii anticipate depinde în mare parte şi arhitectura bugetului.
Legea bugetului, atacată la Curtea Constituţională
În plus faţă de aceste probleme, opoziţia se pregăteşte să atace la Curtea Constituţională chiar bugetul pe 2019. „Vom ataca la Curtea Constituţională legea bugetului pe 2019 pentru că ea nu va respecta limita de deficit structural de 1% din PIB. Am vrut să o facem şi anul trecut, însă acum suntem mai pregătiţi”, explică Florin Câţu, fost bancher, acum lider al senatorilor liberali.
România a adoptat în legislaţia internă „compactul fisal”, parte a tratatului privind guvernanţa în cadrul UE, aprobat în 2012, care stabileşte că o ţară cu o datorie publică de peste 60% din PIB nu poate depăşi un deficit structural de 0,5% din PIB, în vreme ce o ţară cu o datorie publică de sub 60% din PIB – cazul României - nu poate depăşi un deficit structural de 1% din PIB.
Deşi Parlamentul a adoptat aceste principii prin lege, guvernele s-au îndepărtat de acest obiectiv în ultimii ani, iar Comisia Europeană anticipează că, în 2019, deficitul structural al României va atinge 3,3% din PIB, ceea ce contravine însă chiar legii adoptate în Parlament, de toate partidele, în timpul guvernării Ponta. Nu este limpede ce poate spune Curtea Constituţională într-o astfel de speţă pentru că, deşi legea este limpede, este în puterea unui guvern să adopte derogări de la legi. Nu ar fi însă prima lege încălcată când vine vorba despre finanţele ţării – legea educaţiei pretinde, de pildă, pentru învăţământ, 6% din PIB, alocare pe care şcoala nu a primit-o însă niciodată.
iulian.anghel@zf.ro
