♦ În timp ce în România dobânda-cheie stă la 6,5%, în Ungaria a ajuns la 6%, în Serbia este 5,75%, în Polonia este 3,75%, ca şi în Cehia, conform datelor de la băncile centrale ♦ Dar România are şi cea mai mare inflaţie din regiune, de aproape 11% ♦ În România, dobânzile interbancare au avut o evoluţie aproape liniară în T2/2026 ♦ Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu şi lung şi-au prelungit scăderea, într-un ritm totuşi lent şi pe o traiectorie sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi pe fondul situaţiei politice interne şi al incertitudinilor asociate ♦ Iar cursul valutar leu/euro şi-a anulat în mare parte scăderea de la mijlocul lui T2/2026, iar apoi a rămas cantonat pe noul palier, doar uşor inferior celui pe care urcase la început de mai, potrivit BNR.
Banca Naţională vorbeşte despre o redresare uşoară a economiei în trimestrul al doilea (T2) din acest an, influenţată şi de atenuarea declinului consumului, iar pe palierul creditului privat vede „noi mici creşteri“, într-un context în care inflaţia a fost persistentă, rămânând aproape de 11%, urmând să scadă „substanţial“ din T3/2026. „Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în trimestrul II 2026 faţă de trimestrul precedent, asociată cu o creştere a dinamicii ei anuale, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore“, a transmis BNR după şedinţa de politică monetară de ieri, şedinţă în care boardul băncii centrale a menţinut dobânda-cheie la 6,5%.
România se delimitează deja cu cea mai mare dobândă de politică monetară din regiune, în condiţiile în care are şi cea mai mare inflaţie. Rata anuală a inflaţiei a continuat să se mărească în primele două luni din T2/2026, urcând la 10,85% în luna mai, de la 9,87% în martie, în principal după creşterile semnificative la gaze naturale, combustibili şi preţuri administrate.
