Faptul că exportul net de bunuri şi servicii (export de bunuri şi servicii minus import de bunuri şi servicii) a avut o contribuţie negativă de minus 1,5% la creşterea economică din semestrul I (minus 1,6% în trimestrul al doilea) confirmă bănuiala unor economişti anume că un consum „suprastimulat“ prin scăderi de taxe s-ar putea îndrepta spre importuri dezechilibrând, în lipsă de ofertă în creştere, deficitul comercial şi pe cel de cont curent. Investiţiile (formarea brută de capital fix) au contribuit la creşterea economică cu 1,5% în semestrul I şi cu 1,6% în trimestrul II.
Datele provizorii (1) publicate de Institutul Naţional de Statistică la sfârşitul săptămânii trecute arată că economia a crescut în trimestrul al doilea cu 3,3%, iar creşterea în S1 a fost de 3,7%. Însă calitatea acestei creşteri a fost pusă sub semnul întrebării de unii dintre economişti, în timpul discuţiilor aprinse pe marginea reducerilor fiscale de amploare prevăzute în prima variantă a viitorului cod fiscal ce urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016.
În urma acestor discuţii, au fost amânate pentru 2017 eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea euroaccizei de 7 eurocenţi şi reducerea impozitului de dividende de la 16% la 5%. Obiecţiile unora dintre economişti au fost că o stimulare fiscală de acest nivel va angaja populaţia într-o spirală a consumului, ceea ce va supraîncălzi economia dincolo de potenţialul ei de creştere de 4%, stimulând importurile şi dezechilibrând deficitele de cont curent şi comercial.
Datele INS de săptămâna trecută arată că reducerea TVA de la 24% la 9% la alimente a stimulat puternic consumul în industria agroalimentară. Însă, deşi în materie de investiţii în economie se vede o creştere, aceasta pare mai degrabă o himeră.
Datele INS arată că nivelul consumului de alimente a crescut în iulie cu peste 23% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, iulie fiind a doua lună în care consumul creşte ameţitor ca urmare a reducerii TVA la alimente. Dacă în iulie consumul de alimente a crescut cu peste 23%, nu aşa s-a întâmplat pe celelalte pieţe. Consumul de produse nealimentare a crescut cu doar 1,6%, iar cel de carburanţi cu 5,8%.
Datele INS de săptămâna trecută mai arată că investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut în primul semestru al lui 2015 cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru s-a petrecut în condiţiile în care cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au fost în semestrul I la cel mai de jos nivel din ultimii 10 ani, însemnând doar 78% din valoarea celor din S1 2014 şi doar 34% din valoarea cheltuielilor planificate pentru a fi realizate în prima parte a anului. Însă, după cum arată economistul Laurian Lungu, nu avem de-a face cu o creştere spectaculoasă a investiţiilor private, ci mai degrabă cu una ce derivă dintr-un „efect de bază“ în sectorul de construcţii, care a fost extrem de lovit în criză şi acum începe să crească.
Potrivit datelor INS, pe elemente de structură, lucrările de construcţii noi au crescut cu 9,3%, utilajele (inclusiv mijloace de transport) cu 7%, în timp ce alte cheltuieli au scăzut cu 0,1%.
Datele INS la S1 pe partea de utilizare a PIB arată că avansul economic este susţinut de consum (plus 3,7% contribuţie la creşterea PIB), în vreme ce investiţiile au contribuit la această creştere cu 1,5%.
Lipsa investiţiilor în administraţie este relevată de faptul că aproape întreaga creştere ce vine din consum este susţinută de consumul final al gospodăriilor. Cheltuielile pentru consumul final individual al administraţiei publice au avut un aport la creşterea economică în S1 de 0,1%, iar consumul final colectiv efectiv al administraţiei publice tot de 0,1%.
Volumul de activitate în sfera comerţului cu ridicata şi cu amănuntul a crescut cu 5,6% în S1, iar ponderea acestei componente în PIB a ajuns la 17,7%.
Informaţiile şi comunicaţiile, care au avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB din S1, au avut cel rapid ritm de creştere, de aproape 14%, ponderea în PIB fiind de 7,2%.
Aportul industriei (care contribuie cu 22% în S1 la formarea PIB) a contribuit – pe partea de formare a PIB – la creşterea economică doar a 0,5%, iar ponderea acestui domeniu în PIB a coborât la 22%.
