Pentru perioada următoare o provocare este asigurarea creşterii economice în condiţii de consolidare fiscală, în condiţiile în care pedala consumului nu mai are prea mult spaţiu de manevră, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
„Până acum creşterea economică a fost asigurată de stimularea consumului, dar nu mai putem apăsa mult pe acestă pedală, şi atunci apare o problemă de fond, ce şi cine va stimula creşterea economică”, a spus Isărescu.
Guvernatorul spune că una dintre măsurile care ar trebui luate în calcul este capitalizarea companiilor locale.
„Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu subliniază de circa doi ani nevoia şi importanţa reformelor structurale în domeniul capitalizării firmelor care lucrează în România, în limitele stabilite de legea 31. Este o situaţie care trebuie să ne dea de gândit, avem circa 300.000 de firme care funcţionează din care 12.000 sunt bancabile. Paradoxul este că există exces de lichiditate, sunt bani în sistem, dar nu creşte finanţare. Şi apare câte un domn senator care spune că băncile subminează economia şi că am fi spus noi asta. Ne-am dus în Parlament şi am explicat că nu poţi să forţezi o bancă să dea credite unei firme care nu are capacitatea de a da banii înapoi”.
În comunicatul emis de BNR după întâlnirea Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară, instituţia spune că datele privind creşterea economică în trimestrul I 2019 arată accelerarea dinamicii anuale a PIB real la 5 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior.
„Pe partea cererii, consumul final şi-a menţinut poziţia de factor determinant al creşterii economice, intensificarea de ritm datorându-se inclusiv unui efect de bază, urmat de variaţia stocurilor şi formarea brută de capital fix, a cărei dinamică a revenit în teritoriul pozitiv. În schimb, exportul net şi-a amplificat contribuţia negativă la dinamica PIB, pe fondul lărgirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor şi cea a importurilor de bunuri şi servicii. Datele la luna aprilie relevă accelerarea creşterii în termeni anuali atât a deficitului balanţei comerciale, cât şi a celui de cont curent comparativ cu ritmurile înregistrate în trimestrul I al anului.
Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în sfera producţiei, consumului şi investiţiilor: creşterea uşoară a dinamicii anuale a producţiei industriale în luna aprilie faţă de trimestrul I 2019, concomitent cu temperarea activităţii în comerţul cu amănuntul şi serviciile pentru populaţie; menţinerea ritmului înalt de creştere, în termeni anuali, a volumului lucrărilor de construcţii, în principal la obiective noi (atât clădiri, cât şi construcţii inginereşti).
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut relativ constantă în lunile aprilie-mai, în uşoară scădere faţă de trimestrul I 2019. Evoluţia pe luna mai a reflectat continuarea încetinirii creşterii componentei în lei, în principal pe seama creditelor acordate populaţiei. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat marginal, la 66,2 la sută”, mai arată BNR.
