Spaţiul de manevră al BNR pentru continuarea reducerii dobânzii-cheie se cam epuizează, odată ce banca centrală a mai tăiat miercuri încă o dată dobânda de la 1,75% până la 1,5% pe an, însă mai rămâne spaţiu pentru ajustarea rezervelor minime obligatorii (RMO), apreciază unii analişti.
Totodată, evoluţia ulterioară a economiei şi îndeosebi perspectiva ratei şomajului şi a necesarului de finanţare bugetară vor determina conduita politicii monetare, cred economiştii.
Decizia BNR de a reduce rata dobânzii de politică monetară este în tendinţă cu ceea ce s-a petrecut în regiune, unde băncile centrale au relaxat politica monetară mult mai mult decât BNR, dar în acelaşi timp aceste ţări au avut în trecut o politică fiscală mai puţin expansionistă decât în cazul României, susţine Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.
„Faţă de ce ne aşteptam noi, reducerea ratei dobânzii de politică monetară în România s-a întâmplat puţin mai devreme. Noi ne aşteptam în ultimul trimestru din 2020, dar urmează tendinţa de relaxare a politicii monetare din regiune şi global.“
Economistul-şef al BCR susţine că vor mai urma paşi de relaxare a politicii monetare, dar depinde foarte mult şi de contextul electoral şi de ce se întâmplă după aceea.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, crede că spaţiul de manevră al BNR în materie de dobânzi, se epuizează şi nu sunt aşteptări la scăderi ale ratei dobânzii-cheie în continuare.
„Cred că spaţiul de manevră al BNR se cam epuizează, dar mai avem spaţiu pe rezervele minime obligatorii (RMO), unde suntem încă relativ sus faţă de mediile europene şi vedem o relaxare a politicii monetare pe filiera acelor rezerve“, a spus Dumitru.
Aceeaşi părere privind spaţiul existent pe rezervele minime obligatorii o are şi Valentin Tătaru, economist al ING Bank, care a spus că eventualele relaxări viitoare ale politicii monetare vor fi făcute prin intermediul reducerii RMO.