România este doar la 50% din PIB intermediere financiară, exprimată ca raport al activelor bancare în PIB, în timp ce media europeană este la 250%. Cu un PIB de 220 mld. euro în 2019, dacă România ar fi o „ţară normală“, în linie cu media UE, activele bancare ar trebui să fie 550 mld. de euro şi nu 100 mld. euro cât sunt în prezent.
Numărul mare de firme cu capital negativ, nivelurile ridicate ale deficitelor bugetar şi comercial sunt piedicile pentru creşterea intermedierii financiare, afirmă analiştii.
În România sunt circa 650.000 de companii înfiinţate, din care 450.000 sunt active, iar dintre acestea, un număr de aproape 250.000 de companii au capitaluri nete negative, acestea neputând să fie finanţate de către bănci. Astfel, aproximativ 200.000 sau mai puţine companii iau credite de la băncile din România, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen pentru ZF.
„De aceea băncile sunt precaute şi nu acordă o finanţare. Companiile nu au datorii bancare foarte mari, dar au îndatorarea totală foarte mare. Astfel, pentru a extinde creditarea este nevoie de o capitalizare mai mare şi de o legislaţie în acest sens pentru a forţa într-un fel companiile cu capital negativ să crească.“
Companiile cu capital negativ sunt cele care au capitalul propriu mai mic de 50% din capitalul social sub pragul stabilit de Legea 31/1990.
Practic, companiile care au capital negativ au nivelul datoriilor mai mare decât nivelul activelor, în condiţiile în care nivelul activelor trebuie să fie egal cu nivelul pasivelor.
“Problema de fond o constituie dezechilibrele mari macroeconomice, în speţă nivelul deficitului de cont curent şi cel bugetar. Acestea constrâng serios rata de creştere a intermedierii financiare. Este nevoie întâi de reducerea acestor deficite gemene înainte de a avea un avans mai consistent al intermedierii financiare în România“, spune Laurian Lungu, analist economic.
