Rezervele valutare au făcut un salt de 20% faţă de nivelul existent în 2008, ajungând la 32 mld. euro, după rambursarea aproape integrală a împrumutului contractat în criză de la FMI. Moneda europeană a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în structura rezervelor valutare, iar mare parte din rezerva administrată de BNR a fost investită în titluri emise de guverne străine.
În primăvara anului 2009, când criza financiară începea să fie resimţită puternic, România a parafat acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială prin care BNR avea să împrumute aproape 10 mld. euro pentru consolidarea rezervei valutare şi creşterea capacităţii de susţinere a monedei naţionale. După şase ani, BNR se apropie de încheierea rambursării banilor împrumutaţi, rezerva valutară oscilând în jurul a 32 mld. euro, faţă de 26 mld. euro la sfârşitul anului 2008. Ultima plată urmează să fie făcută de banca centrală la începutul anului 2016. Pe lângă rezervele valutare, banca centrală mai deţine şi 103,7 tone de aur, evaluate la circa 3 mld. euro.
În condiţiile unei volatilităţi ridicate a fluxurilor care au afectat rezerva valutară, pe fondul incertitudinii evoluţiei mediului economic global, BNR a pus accentul la începutul crizei în special pe aspectele legate de lichiditatea şi siguranţa investiţiilor. Având în vedere vulnerabilităţile încă vizibile ale sistemului financiar-bancar global, au fost evitate în continuare plasamentele în depozite la termen la entităţi bancare de drept privat, fiind majorate disponibilităţile în conturi la vedere şi depozite sau plasamentele în instrumente ale pieţei monetare emise de entităţi financiar-bancare guvernamentale şi autorităţi monetare internaţionale.
