• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
Bănci și Asigurări

Cea mai mare temere a BNR: riscul ca băncile europene să taie agresiv creditarea

Cea mai mare temere a BNR: riscul ca băncile europene să taie agresiv creditarea

Autor: Razvan Voican, Claudia Medrega

21.05.2012, 00:07 4964

Reducerea excesivă, rapidă şi dezordonată a creditelor acordate de băncile din zona euro pe piaţa locală reprezintă în viziunea Băncii Naţionale cel mai mare risc care ameninţă în prezent România ca o consecinţă a presiunilor fără precedent sub care se află grupurile respective.

"Numele de cod" al acestei ameninţări este "dezintermediere" şi nu se referă în mod particular la băncile elene, chiar dacă au o situaţie extrem de delicată.

"Dezintermedierea înseamnă scă­deri ale volumelor de credite. Poate avea loc ca o consecinţă a schimbării modelului de business al băncilor după o criză sau ca urmare a faptului că

populaţia de exemplu vrea un nivel mai mic de îndatorare - vrea să-şi plă­tească creditele şi să nu mai ia altele noi. Poate fi o decizie a băncilor, ori o decizie a clienţilor, ori o combinaţie. Important este ca această dezintermediere - altminteri firească după o transformare economică - să nu devină excesivă şi dezordonată", explică viceguvernatorul BNR Cristian Popa. El spune că soluţia discutată în prezent la nivel european este aşa-numita Vienna Iniative 2.0, care implică o înţelegere privind supraveghere multilaterală a băncilor, armonizarea abor­dărilor din partea autorităţilor de reglementare, un dialog constant cu băncile-mamă şi cu ţările de origine ale acestora, astfel încât să nu fie posibil ca un grup anume să facă mişcări care să ia prin surprindere restul actorilor.

De la începutul anului ţările din Europa Centrală şi de Est au pledat puternic la nivelul forurilor europene ca orice discuţie privind situaţia unei bănci din zona euro cu expunere pe regiune să ia în calcul implicaţiile complete, respectiv şi impactul la nivelul subsidiarelor locale.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi viceguvernatorul Cristian Popa s-au aflat la sfârşitul săptămânii trecute la Londra la reuniunea anuală a BERD - una dintre instituţiile financiare internaţionale care au jucat un rol foarte important în protejarea Europei Centrale şi de Est şi a României în particular de pericolul unei crize a creditului declanşată de dependenţa de băncile din zona euro.

Cei doi oficiali nu au avut intervenţii publice în cadrul evenimentului însă au participat la mai multe discuţii cu uşile închise, printre subiecte numărându-se proiectul Vienna Iniative 2.0 privind evitarea unei dezintermedieri agresive la nivelul regiunii şi posibile implicaţii ale unui derapaj necontrolat al Greciei.

Întrebat dacă îl sperie situaţia în care se află Grecia, Isărescu răspunde zâmbind că a mai trecut prin momente grele. La rândul său, Cristian Popa spune că scenariul unui exit al grecilor din zona euro nu mai poate fi ignorat, însă crede că mai degrabă ţara va rămâne în acest club, cu condiţia respectării obligaţiilor.

Mugur Isărescu afirmă că riscul cel mai mare pentru întreaga regiune este ca băncile din zona euro să invoce Grecia ca motiv pentru a provoca un "credit crunch". Şeful BNR a menţionat exemplul unei ţări din Europa Centrală care se teme în mod deosebit de un asemenea scenariu din cauza nivelului ridicat de concentrare al sistemului bancar, respectiv de dependenţa majoră de câteva bănci ale zonei euro. Dacă băncile respective opresc creditul şi îşi reduc expunerile pot antrena o criză a creditării şi pe cale de consecinţă aruncă ţara respectivă în recesiune. Isărescu a precizat că nu este cazul României.

Guvernatorul afirmă că răspunsul la astfel de riscuri stă în măsuri prudenţiale, un instrument puternic de control al băncilor fiind cerinţele privind rata de solvabilitate.

Băncile din zona euro acoperă peste 80% din piaţa locală, grade ridicate de dependenţă fiind înregistrate în raport cu grupurile austriece şi cu cele elene, unele dintre acestea controlând bănci cu impact sistemic.

La nivelul Băncii Naţionale responsabilităţile din zona de reglementare ale prim-viceguvernatorului Florin Georgescu, devenit până la alegerile parlamentare vicepremier şi ministru de finanţe în guvernul Ponta, au fost preluate de viceguvernatorul Cristian Popa (desen). El se va ocupa astfel şi de definitivarea procedurilor privind banca-punte, instrumentul recent legiferat pentru asigurarea continuităţii operaţiunilor unei bănci mari din sistem în eventualitatea în care acţionarii nu o mai susţin. În vederea unei mai bune monitorizări a sistemului bancar, BNR lucrează în prezent cu FMI la elaborarea unei variante mai complexe a testului de rezistenţă la stres.


Cu ochii pe liniile de finanţare de la băncile-mamă

BNR urmăreşte constant situaţia lini­ilor de finanţare dintre băncile din zona euro şi "fiicele" din România, fără ca până acum să fi sesizat varianţii îngrijorătoare. Ultimele evoluţii din zona euro alimentează însă o temere privind viitorul, mai ales că procesul de consolidare a capitalurilor la nivelul tuturor grupurilor vizate de cerinţa minimă de 9% privind rata de adecvare a capitalului Core Tier 1 nu este încheiat.

Ţările din regiune insistă - şi au făcut-o din nou cu prilejul recentei reuniuni a acţionarilor BERD - ca acest efort de recapitalizare să nu fie făcut pe seama unei dezintermedieri brutale, exagerate, care să împingă întreaga zonă în recesiune.

Evident, Europa Centrală şi de Est este conştientă că acest fenomen de dezintermediere nu poate fi evitat. De altfel, este deja vizibil. Însă efortul de lobby vizează moderarea acestui proces pentru a putea fi evitată o criză a creditului.

Acordul de la Viena semnat în 2009 de principalele bănci prezente în România a fost considerat un succes, asigurând conservarea expunerilor şi menţinerea finanţărilor în contrapartidă cu efortul autorităţilor de a consolida stabilitatea macroeconomică, însă a expirat în primăvara acestui an. De atunci, BNR stă în permanenţă cu ochii pe evoluţia expunerilor şi chiar dacă nu a văzut scăderi semnificative nu-şi permite să nu ia în calcul presiunea care ar putea să apară.

După ce în ultimii ani a presat acţionarii băncilor străine să aducă circa 1,4 mld. euro la capital, BNR este liniştită în privinţa solvabilităţii filialelor locale, marea majoritate fiind bine capitalizate. În acelaşi timp, capitalul adus în România nu poate fi retras cu uşurinţă, o soluţie fiind vânzarea subsidiarelor locale, însă actuala conjunctură răreşte dramatic potenţialii cumpărători. Ca atare, presiunea generată de noile cerinţe de capital pentru grupurile europene se poate manifesta în principal la nivelul reducerii activelor cu risc.

Grija BNR rămâne aşadar concentrată pe situaţia expunerii băncilor străine şi a finanţărilor pentru "fiice".

BERD: Criza zonei euro afectează România prin canalul bancar

Ediţia din acest an a reuniunii acţionarilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost marcată de înmulţirea speculaţiilor privind ieşirea Greciei din zona euro şi de discuţi­ile privind modul în care Europa Centrală şi de Est şi în particular Europa de Sud-Est (inclusiv România) pot beneficia de un cordon de protecţie care să le ferească de consecinţele haosului probabil care ar urma unui "grexit".

România este afectată de criza din zona euro în principal prin relaţiile bancare transfrontaliere, după cum avertizează un raport al BERD. Şi totuşi, instituţia financiară internaţională care reprezintă cel mai mare investitor instituţional din România şi-a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economică din acest an, de la 0,8%, la 1,2%.

"Criza din zona euro afectează România în principal prin relaţiile bancare transfrontaliere. Continuarea suportului FMI oferă un buffer important", afirmă BERD. Instituţia este un actor important pe piaţa bancară locală, fiind principalul acţionar al Băncii Transilvania şi finanţator al mai multor instituţii de credit cărora le-a furnizat fonduri în anii de criză. Îmbunătăţirea prognozei vine la câteva zile după ce Institutul de Statistică a anunţat datele pe primul trimestru, care confirmă reintrarea economiei în recesiune tehnică.

Prognoza BERD rămâne, totuşi, mai puţin optimistă comparativ cu estimările FMI şi ale Guvernului, care anticipează un avans al PIB de 1,5% pentru acest an, dar şi faţă de pronosticul Comisiei Europene, care a diminuat prognoza de creştere economică pentru România de la 1,6% la 1,4% pentru 2012 (a treia ajustare în circa şase luni).

BERD aminteşte că, până recent, economia României se îndrepta către o creştere robustă în 2012, după revenirea din 2011. "Cu toate acestea, declinul zonei euro are deja un efect semnificativ de încetinire asupra exporturilor României şi în următoarele luni este probabilă o înrăutăţire", se mai spune în raport.

După ce în vara anului trecut, BERD anticipa o creştere de 3,8% a PIB-ului României în 2012, în octombrie 2011 şi-a ajustat drastic estimarea de creştere a PIB la 1,1%, anticipând un an mai slab decât 2011. La începutul acestui an, BERD a mai făcut o ajustare înaintând o prognoză de plus 0,8% pentru creşterea economică a României în acest an, una dintre cele mai pesimiste. Această mişcare s-a înscris în trendul conturat de la începutul acestui an de reducere a estimărilor privind creşterea economică având în vedere contextul extern tensionat şi încetinirea comerţului extern.

Mai pesimişti, unii analişti de la băncile comerciale au diminuat deja prognozele PIB spre 0,5%. În 2011 România a experimentat o creştere economică de 2,5%, după doi ani de recesiune.

Cum vede FMI sistemul bancar românesc

În viziunea FMI, sistemul bancar românesc rămâne bine capitalizat şi lichid, reuşind să facă faţă cu bine, până acum, crizei economice. Şi deşi creditele neperformante au crescut, multe dintre ele au fost provizionate.

Jeffrey Franks, fostul negociator-şef al FMI pentru România, a amintit la conferinţa de presă de după ultima misiune de la Bucureşti, derulatăîn această primăvară, că România a fost prima ţară care a negociat un acord în cadrul iniţiativei de la Viena prin care băncile -mamă şi-au luat angajamentul de a-şi menţine expunerea faţă de subsidiarele din România. Acest acord a funcţionat bine împiedicând, spre deosebire de alte ţări din regiune, ieşirile de capital. Toate băncile din România au supravieţuit crizei, fără să fie nevoie de vreo intervenţie publică, adică de susţinerea cu bani publici a vreunei bănci.

Cât despre viitor, Franks crede că în faţa dificultăţilor continue din sistemul bancar european BNR rămâne "vigilentă" în rolul de suprervizare a sectorului bancar şi este pregătită să apere sectorul financiar, dacă va fi nevoie, de o eventuală contagiune.

Ce spun datele Băncii Reglementelor Internaţionale

Expunerea băncilor străine pe România s-a diminuat anul trecut cu 5,4%, respectiv cu 6,14 mld. dolari, la 107 mld. dolari, în cazul băncilor din Austria şi Grecia înregistrându-se cele mai ample scăderi, conform datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale (BRI).

Expunerea băncilor austriece pe România a scăzut anul trecut cu 7,5% (aproape 3 mld. dolari), până la 37 mld. dolari. În cazul băncilor greceşti a fost raportată o ajustare a expunerii cu 2,3 mld. dolari (11%), la 18,8 mld. dolari. Pentru băncile franceze, datele BRI indică o diminuare a expunerii pe România cu 1,13 mld. dolari, respectiv cu 6%, până la 17,4 mld. dolari.

La nivelul băncilor europene, expunerea pe România a coborât în 2011 cu 5,7%, respectiv 6,24 mld. dolari, la 102,5 mld. dolari.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270