Moneda naţională şi-a păstrat aprecierea de la deschidere, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a afişat vineri un curs de referinţă în scădere cu 3,11 bani, de 4,4451 lei/euro, reprezentând cel mai redus nivel din ultimele aproape şase luni.
O rată de schimb inferioară a fost publicată de banca centrală la 27 iunie, când euro a fost cotat la 4,4441 lei. În sesiunea precedentă, cursul s-a plasat la 4,4762 lei/euro.
Leul s-a apreciat şi în raport cu dolarul, cursul de referinţă coborând cu 1,52 bani, la 3,3636 lei/dolar, reprezentând minimul din 4 mai, când referinţa a fost de 3,3525 lei/euro.
Rata de referinţă pentru francul elveţian a scăzut de asemenea, de la 3,7056 lei/franc la 3,6802 lei/franc, ajungând la cel mai redus nivel din 10 mai, când francul a fost la 3,6769 lei.
Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.
La deschiderea şedinţei, băncile au cotat euro în apropierea nivelului de 4,45 lei, mult sub cotaţiile de joi, din jurul orei 16:30, când schimburile se perfectau la 4,4695 - 4,4730 lei/euro.
Dealerii spun că aprecierea fost determinată de vânzări de valută din partea jucătorilor străini, care cel mai probabil cumpără lei pentru achitarea titlurilor licitate joi. Pânî la jumătatea zilei, cotaţiile au atins un minim de 4,4405 lei/euro.
"Leul a continuat să câştige teren în debutul sedinţei, în inerţia unui rezultat spectaculos la vânzarea de către Ministerul Finanţelor a obligaţiunilor pe trei ani, joi. Acesta a fost motivul atât pentru avansul monedei locale, cât şi pentru creşterea ratelor la lei, întrucât presupusele investiţii străine în titluri de stat au fost probabil finanţate prin ambele pieţe. Cu toate acestea, volumele din piaţa valutară nu au depăşit ieri cu mult media sumelor tranzacţionate în şedintele trecute din această săptămână, şi nici creşterea ratelor pe termen lung nu a fost semnificativă", se arată într-o analiză ING Bank.
Analiştii băncii precizau, de asemenea, în raport că este posibilă o participare semnificativă a jucătorilor locali în cumpărarea de titluri de stat joi.
Ministerul Finanţelor a atras joi 3,4 miliarde lei la ultima licitaţie din acest an, de 11 ori peste valoarea indicativă, la un randament mediu de 6,14%, în scădere faţă de cel acceptat la precedenta operaţiune, de 6,61%.
Valoarea programată o operaţiunii era de 300 milioane lei, iar cererea s-a ridicat la 5,9 miliarde lei. Dealerii spun că investitorii sunt atraşi de randamente, având în vedere că pe valutele din regiune, zlot şi forint, se aşteaptă tăieri de dobândă.
"Ţinând cont şi de potenţiala cerere naturală de valută din piaţa locală, cerere în creştere la sfârşit de an, suntem precauţi în privinţa unui avans important al leului în următoarele sedinţe şi prognozăm un interval de tranzacţionare de 4,44 - 4,46 lei/euro astăzi (vineri, n.r)", potrivit raportului menţionat.
În jurul orei 13:00, schimburile se perfectau la 4,4445 - 4,4455 lei/euro.
Dobânzile afişate vineri de băncile comerciale pentru sumele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) pe termen de o zi au urcat de la 2,68 - 3,18% la 5,96 - 6,19% pe an, iar dobânzile pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămână au crescut de la 4,98% - 5,48% la 6,03 - 6,53% pe an.
Dealerii spun că un alt factor care a dus la creşterea dobânzilor ar putea fi generat şi de faptul că unele bănci probabil nu şi-au constituit rezervele minime obligatorii stabilite de BNR, iar vineri este ultima zi a actualei perioade în care instituţiile trebuiau să îndeplinească cerinţele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
