Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România. Săptămâna aceasta prima pagină a fost ţinută de tranzacţia dintre cel mai mare producător român de lactate şi grupul francez Lactalis, de vânzarea operaţiunilor americanilor de la McDonald's şi cumpărarea lor de un grup din Malta, precum şi salvarea Băncii Carpatica, decizia Raiffeisen de a majora avansul la creditele ipotecare la 35% pentru lei, anunţul Petrom că ar putea fi nevoit să importe ţiţei, dar şi scăderea Robor-ului la un nou minim istoric de 0,85%.
Preluarea Albalact de către Lactalis, într-o mişcare extrem de surprinzătoare anunţată săptămâna trecută pe bursa de la Bucureşti, „predă“ încă o industrie de un miliard de euro în mâna multinaţionalelor.
„Din partea lui Raul Ciurtin nu cred că este „o predare“. Vine un moment când un antreprenor trebuie să vadă dacă poate duce afacerea lui mai sus sau este nevoie de o forţă mai mare. Mulţi antreprenori români au ratat momentul bun să facă exit. Cred că pentru Raul Ciurtin este o decizie bună să vândă“, a comentat ieri la ZF Live Ionuţ Simion, şeful firmei de audit şi consultanţă PwC România.
Acordul parafat pe 27 ianuarie între acţionarii majoritari ai Albalact - Raul Ciurtin, Lorena Ciurtin, Crisware Holding, Croniar Holding şi RC 2 (care deţin 70% din titlurile companiei) - va ajunge la Consiliul Concurenţei, urmând ca Lactalis să facă o ofertă publică de preluare a 100% din acţiuni.
Acţionarii Albalact au prezentat doar o formulă de calcul după care va fi stabilit preţul pe acţiune, iar reperul de preţ a devenit ieri principala întrebare a investitorilor de pe bursă.
Albalact, cu afaceri de 107 mil. euro anul trecut şi 900 de angajaţi, şi-a bugetat pentru 2015 un EBITDA de 31 mil. lei. Aplicând la acest indicator financiar un multiplicator de 13 ori EBITDA, la cât se tranzacţionează pe bursa din Franţa grupul francez Danone (competitorul Albalact), rezultă o valoare a companiei de 403 mil. lei, adică un preţ pe acţiune de 0,63 lei/ unitate, cu 66% peste cea mai recentă cotaţie a ALBZ pe bursa de la Bucureşti. Prima de 66% faţă de preţul la care acţiunile ALBZ se tranzacţionează este justificată de faptul că Lactalis preia poziţia unu în piaţă, dar şi de pachetul semnificativ de acţiuni (70%). Luând însă în calcul un multiplicator de 20 ori EBITDA, la cât s-au încheiat tranzacţiile pe piaţa de lactate anul trecut, potrivit unui raport global al PwC, rezultă o valoare de 620 mil. lei pentru Albalact, adică un preţ de 0,97 lei/unitate, aproape de maximele atinse pe bursă de acţiunile ALBZ în 2007.
McDonald’s confirmă oficial vânzarea operaţiunilor din România pentru 65 de mil. dolari
McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schimbat acţionarul săptămâna trecută. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un francizat din Malta, potrivit datelor ZF.
Nextebank a finalizat vineri achiziţia unui pachet majoritar de peste 54,79% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC), prin cumpărarea unui pachet de la mai mulţi acţionari şi subscrierea în cadrul procesului de majorare a capitalului social, primind aprobările din partea BNR şi ASF.
Totodată, a fost depusă la Consiliul Concurenţei notificarea privind concetrarea economică rezultată în urma tranzacţiei.
"Finalizarea tranzacţiei de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni ale Băncii Comerciale Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creştere ale celor două instituţii de credit. Intenţionăm ca, după parcurgerea tuturor procedurilor legale necesare, să demarăm şi un proces de fuziune între Banca Carpatica şi Nextebank", a declarat Horia Manda, preşedintele Consiliului de Administraţie al Nextebank, într-un comunicat comun al celor două bănci
Johan Gabriels, directorul general al Băncii Carpatica, care a fost ”trimis” acum mai bine de doi ani la Sibiu de BNR pentru a prelua conducerea unei bănci cu probleme, răsuflă uşurat acum: a găsit un nou investitor care face o infuzie de capital şi readuce banca în limitele de solvabilitate şi lichiditate, obiectiv care trebuia neapărat îndeplinit.
”A fost nevoie de un efort considerabil şi susţinut pentru a face faţă problemelor istorice, precum portofoliul de credite neperformante, şi pentru a construi un climat de încredere în relaţia bancă-acţionari-clienţi- autorităţi de reglementare. Da, au existat unele puncte de vedere diferite şi unele decizii au fost dificile, dar în permanenţă echipa a fost pregătită şi angajată pentru realizarea obiectivului stabilit, acela de a atrage capital suplimentar necesar continuităţii şi dezvoltării pe mai departe a băncii. Banca Carpatica - o bancă restructurată care a reuşit să menţină o bază de lichiditate valoroasă - reprezintă una dintre acele oportunităţi pe care un investitor cu viziune ştie că trebuie să le fructifice”, a spus Johan Gabriels într-un comunicat remis BVB.
Pe ultima sută de metri, după căderea discuţiilor cu fondul american de investiţii JC Flowers, Banca Carpatica a reluat negocierile cu Nextebank şi în trei săptămâni a ajuns la un acord, prin care acest nou investitor va cumpăra acţiunile deţinute de Ilie Carabulea şi asociaţii în banca din Sibiu, iar apoi va subscrie într-un plasament privat noile acţiuni, care să permită o infuzie de capital. În total, Nextebank va prelua aprope 55% din Banca Carpatica pentru 122 milioane de lei.
Decizia este una surprinzătoare având în vedere că avansul solicitat pentru un credit imobiliar standard în lei este de 15%. Râmâne de văzut dacă şi alte bănci din sistem vor urma exemplul Raiffeisen şi vor decide să majoreze avansul pe care îl cer pentru creditele imobiliare standard, având în vedere statutul incert al legii dării în plată, lege contestată vehement de bancheri.
Pentru creditele imobiliare avansul a fost majorat până la 35%, astfel că pentru un credit imobiliar de valoare medie, respectiv 180.000 de lei, banca va solicita clientului o sumă de 63.000 de lei.
La alte bănci avansul solicitat în cazul unui credit imobiliar standard este de 15%, respectiv 27.000 de lei pentru un credit imobiliar de valoarea celui de mai sus.
Raiffeisen Bank a decis să ia această măsură chiar înainte de reluarea discuţiilor legate de legea dării în plată.
Producătorul duce o luptă acerbă pentru reducerea costurilor în contextul în care analiştii nu se mai tem să lanseze estimări privind scăderea preţului petrolului chiar şi sub pragul de 20 $/baril.
Circa 3% din cantitatea de petrol procesată la rafinăria Petrobrazi, singura funcţională din portofoliul Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, s-au importat în primele nouă luni din 2015 în contextul în care preţul barilului de petrol s-a înjumătăţit faţă de perioada similară a anului trecut.
„În primele nouă luni ale anului trecut, în cadrul rafinăriei Petrobrazi am procesat o cantitate de 3,09 milioane de tone de ţiţei şi produse semifinite, din care 91 de tone (aproximativ 3%) au fost importate. Având în vedere condiţiile de piaţă şi scăderea estimată a producţiei locale, vom analiza oportunitatea de a procesa ţiţei din import pentru a optimiza rata de utilizare a rafinăriei şi a beneficia de marjele de rafinare îmbunătăţite“, spun reprezentanţii Petrom.
Potrivit mai multor analişti consultaţi de ZF, Petrom este obligat de contextul actual la o analiză dură a rentabilităţii pe fiecare zăcământ, lucru care automat va duce la închiderea celor care generează pierderi. În acest context, care deja s-a văzut în scăderea producţiei companiei, analiştii spuneau că nu este exclus ca în unele cazuri Petrom să apeleze la importuri de petrol în locul extracţiei locale. Mai mult, barilul ieftin îşi va pune amprenta asupra preţului la gaze, iar într-o piaţă în care nu mai este nevoie de importuri, puterea de negociere a consumatorilor rămaşi tocmai a primit o injecţie de putere.
Scăderea dramatică a profitului se explică mai ales prin înregistrarea în contabilitatea companiei Petrom a unor elemente speciale de 833 de milioane de lei, cea mai mare parte din această sumă, 786 de milioane de lei, reprezentând deprecierea aplicată activelor din zona de explorare şi producţie.
Compania a luat deja de anul trecut măsuri de protecţie în faţa furtunii declanşate de prăbuşirea barilului de petrol şi cel mai probabil acestea vor fi aplicate şi anul acesta.
„Anul trecut am anunţat o serie de măsuri pentru a ne adapta la mediul internaţional dominat de preţul scăzut al ţiţeiului, măsuri ce urmăresc limitarea cheltuielilor de capital şi reducerea costurilor operaţionale. În acest sens, încă de la începutul anului trecut, eforturile noastre s-au concentrat pe trei direcţii“, explică reprezentanţii Petrom.
Roborul continuă declinul şi a scăzut la un minim istoric
