Cele 6 evenimente care au marcat săptămâna: Încă o mare bancă din sistem creşte avansul la creditele ipotecare în euro; Gazprom se prăbuşeşte; Mercedes ar putea să îşi înfigă steagul în România; Regele Mihai predă puterea; Piaţa de asigurări fierbe

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

Businessul Gazprom s-a prăbuşit. Dependenţa de gazul rusesc s-a transformat în „mărunţis“: România a plătit 50 mil.$ pe importuri anul trecut. În 2008 dădea 1,6 mld.$

România a mai plătit anul trecut pentru gazul rusesc circa 51,8 mil. dolari, o „factură“ aproape de neima­ginat în ur­mă cu câţiva ani în contextul în care în 2008, anul graţie al eco­nomiei locale, consumatori români băgau în buzunarele ru­şilor, prin cei doi intermediari agreaţi, peste 1,6 miliarde de dolari.

Dacă în 2008 gazul rusesc reprezenta aprope un sfert din con­sum, anul trecut ponderea importurilor de la Gazprom nu mai reprezenta nici măcar 2%. Ce a determinat reducerea uneia dintre cele mai complicate dependenţe de importuri? Colapsul industriei.

Potrivit datelor livrate de Gazprom Export, braţul de ex­porturi de gaze al gigantului Gazprom, cel mai mare produ­că­tor de gaze la nivel global, anul trecut România a mai avut nevoie de numai 0,17 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, cu aproape 50% mai puţin faţă de 2014.

La un consum de circa 10,8 miliarde de metri cubi, potrivit estimărilor ZF, rezultă că importurile de gaze din Rusia nu au mai avut nici măcar o pondere de 2% în acoperirea consumului intern, nivelul este aproape de necrezut dacă se compară cu cel atins în 2008 când ruşii asigurau circa un sfert din consum. De altfel, dintre toate ţările care importă gaze de la ruşi, România a avut cea mai puternică scădere a cantităţilor cumpărate.

Şeful Mercedes-Benz: România poate fi o soluţie pentru o nouă uzină auto

Grupul Daimler, unul din­tre cei mai mari con­structori auto din lu­me, cu afaceri anuale de aproape 130 de mi­liar­de de euro, are în plan să devină nu­mă­rul unu în segmentul premium până în 2020, motiv pentru care Mercedes-Benz tre­buie să depăşească vânzările BMW, lider pe segment anul trecut.

„Decizia privind o nouă uzină este un proces foarte raţional în care com­parăm toate aspectele legate de nivelul edu­caţional, disponibilitatea forţei de muncă, logistică, infrastructură, cât de uşor este să faci afaceri în acea ţară, dis­tan­ţa faţă de furnizori şi clienţi. Ro­mâ­nia poate fi o soluţie. În România avem o experienţă pozitivă datorită fabricii de cutii de viteze, care este una foarte bu­nă. Şi reprezintă un avantaj pentru Ro­mânia  faptul că avem acolo o uzină pen­tru cutii de viteze“, a spus Dieter Zetsche, preşedintele consi­liului de ad­ministraţie al Daimler AG.

Cea mai nouă uzină construită de Mercedes-Benz  pe continent este în Un­ga­ria, uzină care a ajutat ţara vecină să depăşească puternic România în ce­ea ce priveşte producţia totală de autoturisme.

În România, grupul Daimler a de­ma­rat în 2013 un plan de investiţii de 300 mil. euro în uzina sa de cutii de viteze de la Sebeş, unde în primăvara aces­tui an va începe să producă pe lân­gă cutiile de viteze actuale şi noua 9G Tronic, produsă deja în Germania, dar pentru care există cerere tot mai mare pe măsură ce aproape toate noile modele pot fi echipate cu aceasta.

„Pentru un număr de ani am putut creşte rapid în lume, şi am beneficiat de aceste momente. Noi deja producem dincolo de capacitatea tehnică pe care o avem instalată prin schimburi supli­men­tare, iar la un moment dat vom ajun­ge într-un punct în care vom avea ne­voie din nou de capacitate supli­men­tară de producţie. Acum extindem în Brazilia, Africa de Sud şi alte ţări, în China spre exemplu. Dar va veni mo­mentul în care vom avea nevoie de o no­uă uzină şi la nivel european. Este puţin probabil să adăugăm capacitate supli­mentară de producţie în Germania de­oarece nu de acolo vine creşterea“, a spus Zetsche.

Piaţa de asigurări fierbe. Dosarele trecutului ies din sertare. Trei foşti şefi au ajuns pe mâna procurorilor

Piaţa asigurărilor, unul din­tre cele mai zbuciumate sec­toare ale economiei, pri­meşte o nouă lovitură, du­pă ce procurorii DIICOT au scos la iveală faptul că încă un fost şef al instituţiei care supraveghează piaţa a fost implicat în acţiuni infracţionale menite să protejeze interesele unui anumit jucător din piaţă.

Cel mai recent nume apărut pe lista pro­curorilor este cel al Angelei Tonces­cu, unul dintre cei mai influenţi fosti şefi ai Co­misiei de Supraveghere a Asigu­rărilor (CSA), în prezent preşedinte al con­­silului de administraţie al Carpa­tica Asig, companie care se confruntă de mai bine de un an cu grave probleme finan­ciare şi care se află la un pas de lichidare.

Angela Toncescu este acuzată de procurorii DIICOT că împreună cu alţi membri din conducerea Carpatica Asig şi acţionarul companiei, omul de afaceri Ilie Carabulea, ar fi constituit un grup in­fracţional care a urmărit să tergi­ver­se­ze şi să influenţeze rezultatele unor con­troale ale Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF) la Carpatica Asig.

Potrivit Mediafax, procurorii DIICOT au propus ieri Tribunalului din Sibiu arestarea preventivă a An­ge­lei Toncescu împreună cu Ilie Carabulea, fiul său Oprea Carabulea, şi alte patru persoane.

Angela Toncescu este al treilea fost şef din asigurări care apare pe lista pro­cu­ro­rilor, în condiţiile în care şi Daniel Tudor, fost preşedinte al CSA şi vice­preşedinte al ASF, dar şi Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, sunt cercetaţi de direcţiile anticorupţie ale statului. Toţi trei sunt anchetaţi penal în dosarul „Carpatica“, fiind acuzaţi de consti­tui­rea şi favorizarea unui grup infracţional şi luare de mită pentru măsluirea situa­ţiei financiare a asigurătorului sibian.

„Toate aceste acţiuni ale pro­curo­rilor zdruncină şi mai mult încrederea în piaţa de asigurări şi aşa lovită şi su­ferindă. Aceste investigaţii nu fac alt­ceva decât să îngreuneze şi mai mult si­tuaţia din piaţă“, a declarat Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor UNSICAR.

Reţinerea şi cercetarea penală a foş­tilor şefi de asigurări scot în evi­denţă modul în care piaţa asigu­rărilor a fost reglementată în ultimii ani, o regle­mentare care se pare că a urmărit inte­resele anumitor persoane şi nu nişte criterii bine definite.

Finanţele vor să elimine cea mai controversată taxă din România: taxa pe construcţii speciale

Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a declarat că începând din ianuarie 2017 are în plan să elimine taxa pe construcţii speciale, taxă care a fost introdusă în 2014 ca măsură de consolidare de fiscală.

“Din ianuarie 2017 avem în plan să eliminăm taxa pe construcţii speciale”, a declarat ministrul la Londra în cadrul unei întâlniri cu investitorii internaţionali organizată de Fondul Proprietatea.

BRD, a doua bancă din sistem ca mărime, a decis să majoreze avansul pentru creditele ipotecare în euro la 50%, doar pentru cele contractate pe o perioadă mai mare de 25 de ani.

Pentru împrumuturile în euro cu ipotecă mai mici de 25 de ani, avansul este de 25%.

În general, portofoliile de credite în euro mai ales cele cu scadenţa pe 25 de ani au pondere redusă în portofoliul unei bănci. Astfel, este posibil ca BRD să fi luat această măsura ca un contraatac la legea dării în plată.

Pe segmentul creditelor în lei, avansul este de 15%.

Regele Mihai predă puterea custodelui coroanei, fiind bolnav de „leucemie cronică”

 

Regele Mihai I este grav bolnav şi din acest motiv reprezentanţii Casei Regale a României au anunţat miercuri că regele se va retrage din viaţa publică, pentru că are nevoie de un tratament de lungă durată.

Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus recent unei operaţii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicală sunt: “carcinomepidermoid metastazant”şi “leucemie cronică”.

Majestatea Sa urmează un tratament complex şi solicitant, care îl împiedică să apară în public, având nevoie de o perioadă de refacere.

Regele a transmis următorul mesaj: "În ultimele săptămâni am primit vestea unui serios diagnostic medical. Sunt sigur că fiica mea Margareta va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continuie menirea şi să prezinte sfatul său custodelului coroanei. Consiliul Regal rămâne la dispoziţia custodelui coroanei".