Cele cinci evenimente care au marcat săptămâna. Terorismul a lovit în plin unul dintre cel mai bine păzite oraşe din Europa; Şeful Kaufland vorbeşte despre planurile companiei pentru prima oară în ultimii 10 ani; Dolarul creşte puternic şi face ravagii

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

După atentatele de la Paris din toamna trecută, Bruxelles-ul era un oraş foarte bine supravegheat, întrucât fieful teroriştilor fusese localizat în cartierul Molenbeek din Bruxelles, şi el lovit ieri de atentate.  Creierul atentatelor din Paris, Salah Abdeslam, fusese prins vinerea trecută în Bruxelles, în urma unei operaţiuni de mai multe zile a poliţiei.  Din ce în ce mai multe voci vorbesc despre „Belgia – stat eşuat“, pentru că „problema Molenbeek“, pepiniera terorismului, era arhicunoscută cu mult înainte ca jihadismul să pătrundă în inima Europei. 

Bilanţul în atentatele teroriste este de peste 31 de morţi şi 200 de răniţi: 11 persoane ucise la aeroportul Zaventem şi 20 în exploziile de la staţia de metrou Molenbeek din Bruxelles.

 În ultimul deceniu, perioadă în care Kaufland a ajuns liderul detaşat al comerţului local, cu o reţea de 108 hipermarketuri şi cu afaceri de 2 mld. euro anul trecut, niciun şef al retailerului nu a acordat interviuri presei din România. 

„Consider că anul 2015 a fost unul extraordinar de bun. Am simţit o creştere a consu­mu­lui, am repoziţionat Kauf­land în piaţa locală, şi ima­ginea com­paniei s-a îmbunătăţit. Desigur şi re­du­cerea TVA la alimente a ajutat şi ea. Mai mult, am dez­voltat sortimentul şi am modernizat maga­zinele“, spune Marco Hössl (40 de ani), CEO al Kaufland România.

Lanţul german de hipermarketuri s-a dezvoltat an de an şi a deschis magazine noi, majorându-şi totodată cifra de afaceri până la 2 miliarde de euro, potrivit esti­mărilor ZF. Tot co­merţul local este o pia­ţă de 16-17 mi­liarde de euro.

Planurile nem­ţilor nu se opresc însă aici. Lanţul de maga­zine conti­nuă expansiunea cu cel puţin şase hipermarketuri în acest an, în care va investi 40-50 de milioane de euro, con­form datelor deţinute anterior de ZF.

„Mai este loc de expansiune în România. Dacă economia se va dezvolta în continuare în rit­mul ultimilor anii, dacă salariul minim va con­­tinua să crească şi dacă găsim terenurile po­tri­­vite, vom continua şi noi dezvoltarea. Mai este loc. În Bucureşti spre exemplu, credem că este loc de 20 de magazine, dacă în Iaşi este loc de cinci“, spune executivul german venit la con­du­cerea Kaufland România la începutul lui 2015.

Executivul german vorbeşte de o creştere a consumului şi de migraţia clienţilor către produse mai scumpe, mai bune calitativ. Potrivit datelor statistice, consumul a crescut anul trecut cu aproape 9% susţinut de seg­men­tul alimentelor unde plusul a fost de 19% la nivelul întregului an 2015.

„Reducerea TVA la alimente (de la 24% la 9% începând cu 1 iunie, n.red.) a jucat un rol important, însă eu cred că nu se vede neapărat în volumul vânzărilor, ci în conţinutul coşului. Consumatorul nu va cumpăra două ciocolate, ci una mai bună.“

Consumul va continua să crească şi în acest an, ajutat de scăderea cotei generalizate a TVA de la 24% la 20% şi de majorarea salariului minim la 1.200 de lei brut. Kaufland a anunţat la începutul anului majorarea salariului minim din companie la 1.300 de lei brut (946 de lei net), pentru 12 salarii anuale, la care se adaugă aproximativ 197 de lei brut sub formă de bonuri de masă.

Încrederea germanilor în economie şi dispoziţia lor de a cheltui au început să scadă sub presiunea turbulenţelor interne şi globale, iar cei mai buni economişti ai ţării spun că anul acesta creşterea PIB-ului va încetini.

Ei avertizează că dobânzile mici, nocive pentru sistemul bancar, şi posibila ieşire a Marii Britanii din UE reprezintă unele dintre cele mai mari pericole pentru economia Germaniei, scrie Deutsche Welle.

La Berlin, sub conducerea lui Wolfgang Schäuble, ministerul german de finanţe se pregăteşte să majoreze cheltuielile pentru ca ţara să poată găzdui sute de mii de refugiaţi. Schäuble, un adept neînduplecat al austerităţii, vrea să facă aceasta fără datorii noi.

Germania este cea mai mare economie europeană, motorul de creştere al zonei euro şi al Uniunii Europene şi principala piaţă de export pentru România.

Consiliul German al Experţilor Economici estimează că economia va creşte cu 1,5% anul acesta. Prognoza anterioară prevedea un avans de 1,6%. Anul trecut, creşterea a fost de 1,7%. Încetinirea, spun experţii, are drept cauză turbulenţele financiare din economia mondială.

Specialiştii sunt însă optimişti, spunând că încrederea consumatorilor, deşi în scădere, este încă puternică, iar piaţa muncii este sănătoasă, ceea ce va susţine economia pe termen lung.

„Ascensiunea continuă în Germania”, se arată în analiza consiliului, care este încrezător că valul de refugiaţi, o provocare majoră pentru economie, poate fi ţinut sub control. Raportul experţilor subliniază că guvernul german nu va trebui, probabil, să majoreze taxele şi să facă împrumuturi noi pentru a acoperi costurile crizei refugiaţilor. Consiliul este o instituţie înfiinţată în 1963 cu scopul de a consilia guvernul german.

Riscurile din economia mondială ar fi şi cauza diminuării încrederii consumatorilor germani. Un indicator anticipativ al încrederii realizat de GfK a scăzut de la 9,5 puncte luna trecută la 9,4 puncte luna aceasta, potrivit Reuters. Indicele este calculat pe compania de cercetare a pieţei pe baza răspunsurilor primite de la 2.000 de cetăţeni germani.

„Optimismul consumatorilor germani s-a redus oarecum. Cererea slabă pentru produse germane de pe anumite pieţe importante nu va lăsa, probabil, creşterea economiei germane neafectată”, spune analistul de la GfK Ralf Buerkl. El menţionează problemele economice din SUA şi China.

S-au redus, de asemenea, aşteptările privind veniturile şi dispoziţia consumatorilor de a cheltui. Aceşti indicatori se menţin încă la niveluri ridicate.

Ce se întâmplă cu optimismul populaţiei este important deoarece consumul a luat locul exporturilor ca motor de creştere economică. Salariile au crescut cu 2,4% anul trecut în Germania, cel mai mare avans din ultimii şapte ani. Veniturile mai mari, somajul redus, aflat la cel mai mic nivel din istoria ţării, şi preţurile mici ale energiei vor continua să sprijine consumul pe termen lung, asigură analiştii de la GfK.

În contextul acestor provocări, ministerul de finanţe intenţionează să majoreze cheltuielile cu peste 30 de miliarde de euro până în 2020, însă fără a dezechilibra bugetul.

Strategul financiar Schäuble insistă că Germania poate rezista fără datorii noi şi că poate acoperi cheltuielile suplimentare necesare pentru a-i acomoda pe cei peste 1,1 milioane de refugiaţi intraţi în ţară anul trecut şi pe cei care vor mai veni fără majorarea taxelor, mulţumită pieţei muncii robuste şi şomajului redus.

Cazul persoanei fizice care a vândut, în mai puţin de doi ani, sub numele „Itmedia­ga­laxy“ telefoane, tablete şi televizoare în valoare de peste 1,1 mil. lei fără a plăti niciun fel de taxe cu ajutorul unor anunţuri promo­vate pe reţeaua so­cială Facebook şi pe site-uri precum Olx.ro şi Okazii.ro nu este unul singular, astfel că auto­rită­ţi­le ar trebui să verifice utilizatorii care au pu­bli­cat multe anun­ţuri de vânzare pentru echi­pa­men­te IT&C - în con­diţiile în care în multe dintre aces­te cazuri este vorba de eva­ziu­ne fiscală, con­si­deră Tiberiu Pop, director ge­ne­ral şi acţionar al Cor­sar Online, compania ca­re ad­ministrează Cel.ro, unul dintre cele mai mari magazine online locale.

 

 

„Cu siguranţă există mai multe persoane fizice cu un volum de vânzări similar sau poate chiar mai mare decât cel din cazul Itme­dia­ga­laxy. Site-urile de anunţuri sunt pline de astfel de indivizi. Majoritatea celor care au la vân­zare pe site-urile de anunţuri mai mult de 2-3 tele­foa­ne sigilate în acelaşi timp cu siguranţă sunt ori hoţi, ori evazionişti. De asemenea, preţul produ­selor noi vân­dute de acest tip de pesoane este în general cu 10-20% mai mic decât preţul din pia­ţă.

 

(…) O primă măsură ar fi verificarea ce­lor care au avut un număr mare de anun­ţuri pe aces­te site-uri, lucru care se poate face foarte uşor prin cooperarea site-urilor de anunţuri cu Poliţia şi ANAF“, a declarat Pop.

 

Conform datelor publicate de ANAF la în­ce­putul acestei luni, persoana fizică din spatele Itmedia­galaxy, a cărei identitate nu a fost dez­vă­luită, a vândut în perioada ianuarie 2013 - no­iem­brie 2014 1.492 de produse IT&C în va­loa­re de 1,1 mil. lei fără a plăti TVA sau impozit pe venit.

 

Fenomenul este unul extins, vânzările fără plata de taxe reprezentând câteva pro­cente din piaţa locală electro-IT, consideră şeful Cel.ro. „Cumulat cred că evazioniştii repre­zintă câ­teva procente din piaţa de IT. Probabil pro­cen­tul este mult mai mare pe partea de tele­foa­ne acestea fiind mai uşor de procurat şi de vân­dut. O simplă căutare pe site-urile de anunţuri ne arată un număr de 3 ori mai mare de tele­foane puse în vânzare decât laptop-uri.“

 

Vânzările de pe piaţa de electro-IT au atins anul trecut valoarea de 2,2 mld. euro, dintre care aproape 800 mil. euro au fost generate doar de segmentul telecom (telefoane mobile şi tablete). Întrebat de unde crede că se aprovionează cu marfă persoanele fizice care operează aceste „magazine online“ care nu plătesc taxe şi nu emit factură pentru bunurile livrate, Tiberiu Pop susţine că ar fi vorba în principal de produse achiziţionate din alte ţări UE.

 

„Pe lângă telefoane furate mai sunt cele care sunt cumpărate intracomunitar cu facturarea pe o firmă din altă ţară decât a furnizorului - caz în care nu se plăteşte TVA către furnizor, sau cumpărate (…) şi vândute fără acte în ţară iar firma pe care s-au cumparat produsele este închisă sau vândută după câteva luni.“

 

Dolarul creşte, zdrobeşte materiile prime şi acţiunile

Dolarul a înregistrat ieri cea mai puternică ascensiune din ultimul an, punând presiuni pe cotaţiile materiilor prime şi ale acţiunilor, după ce încă un oficial de top al Rezervei Federale americane a sugerat că instituţia va majora dobânzile anul acesta în mai mult de o etapă, scrie Reuters.

James Bullard, preşedintele Fed St. Louis, a indicat că banca centrală a SUA va majora doânzile de politică monetară în cel puţin două rânduri, începând poate chiar cu aprilie. Pieţele se acomodaseră cu gândul că va fi o singură creştere, iar dealerii suspectează că Fed încearcă să schimbe convingerile investitorilor.

Investitorilor în acţiuni nu le place înăsprirea politicii monetare. Probabilitatea majorării dobânzilor luna viitoare s-a dublat de la 7% în urmă cu câteva zile la 14%, potrivit unui indicator al CME.