Ieşirile totale de capital din instituţiile de credit elene din ultimele şapte zile lucrătoare s-au situat la 3,4 miliarde de euro. Depozitele constituite la bănci au scăzut sub 130 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă „evaporarea“ tuturor economiilor depuse în 11 ani, scrie eKathimerini.
Chiar şi în iunie 2012, când ţara ajunsese în pragul ieşirii din zona euro, depozitele se ridicau la
150 de miliarde de euro, cu 22 de miliarde de euro mai mult decât acum. În aprilie, depozitele se situau la 139,3 miliarde de euro, iar în martie la 145 de miliarde de euro.
În urmă cu cinci ani, când a izbucnit criza de comunicare dintre guvernul de la Atena, pe de o parte, şi ţările din zona euro şi instituţiile financiare internaţionale pe de altă parte, gospodăriile şi companiile păstrau în bănci 170 de miliarde de euro.
Doar vineri grecii au retras 700 de milioane de euro, potrivit unor surse din sistemul bancar elen. Joi, retragerile au fost de „doar“ 272 de milioane de euro. Aceleaşi surse, citate de agenţia internaţională de ştiri a Macedoniei, spun că lichiditatea de care dispun băncile greceşti s-a redus la niveluri extrem de scăzute, periculoase. Dintre băncile greceşti, cele mai mari sunt prezente şi în România: National Bank of Greece, prin Banca Românească, Eurobank, prin Bancpost, Piraeus şi Alpha Bank.
„Grecii au răspuns cu retrageri masive deciziei guvernului lor de a amâna plata unor tranşe din împrumuturile de la FMI şi să plătească dintr-o dată patru la sfârşitul lunii iunie“, a explicat un bancher pentru Intelligent News.
Plăţile amânate sunt modeste, dar împreună reprezintă 1,5 miliarde de euro, bani pe care, spun unii analişti, FMI s-ar putea să nu-i mai vadă niciodată. Amânarea în sine este un semn că guvernul condus de socialistul Alexis Tsipras a rămas fără resurse financiare.
Un test de răbdare picat
Mai mulţi observatori cred că săptămâna trecută a fost un test al toleranţei şi încrederii grecilor făcut de guvern. Dacă acesta vrea să continue confruntările cu creditorii, va trebui să introducă măsuri de limitare a circulaţiei capitalului, ceea ce înseamnă că grecii nu vor mai fi stăpânii propriilor bani.
Pe burse, acţiunile băncilor au fost practic măcelărite. De la începutul anului, indicele bursier al băncilor a pierdut peste 27% din valoare, notează Reuters. Spre comparaţie, subindicele Stoxx Europe 600 al băncilor europene a crescut cu peste 17%, iar bursa de la Atena este în urcare cu 0,5%.
Creditele neperformante acumulate în portofoliile băncilor elene au crescut la 80 de miliarde de euro, în timp ce creditarea s-a redus drastic. Băncile sunt în viaţă doar datorită unor bonduri de urgenţă de 80,7 miliarde de euro puse la dispoziţia lor de BCE. Aceste resurse, din care se presupune că au mai rămas doar 800 de milioane de euro, sunt echivalente cu 60% din depozitele din sistemul financiar elen la 30 aprilie. Băncile pot avea acces la aceste fonduri doar dacă sunt „solvente“, iar ele sunt solvente doar datorită banilor primiţi de la BCE.
Cine mai susţine băncile greceşti
Managerul de fonduri de hedge John Paulson este încă optimist legat de Grecia. În aprilie, fondul de investiţii al miliardarului deţinea 132 de milioane de acţiuni la Piraeus, potrivit agenţiei Thomson Reuters, ceea ce face ca acesta să fie unul dintre cei mai mari trei acţionari ai băncii. Divizia de investiţii a fondului Canadian Fairfax Financial Holdings şi-a majorat participaţia la Eurobank de la 15% la 20% la începutul lunii aprilie. Wellington Management Group, un manger de fonduri din Boston, avea în portofoliu în martie 103,5 milioane de acţiuni ale Piraeus, valorând 50 de milioane de euro. Wellington şi-a redus uşor participaţia la Alpha Bank, dar încă are 208,6 milioane de acţiuni valorând 70 de milioane de euro.
Egon Vavrek, strateg la APG Asset Management, care la sfârşitul anului trecut deţinea acţiuni la cele mai mari patru bănci greceşti de 61 mil. euro, a afirmat că va lua în considerare majorarea expunerii dacă ţara va face progrese cu ieşirea din criză.
Exitul
Un sondaj de opinie realizat de grupul elveţian de management al activelor GAM şi preluat de Financial Times sugerează că o treime din investitorii mari se aşteaptă ca Grecia să iasă din zona euro până în mai anul viitor din cauza tensionării relaţiilor dintre Atena şi creditori. La studiu au participat 78 de investitori instituţionali.
Julius Baer, o celebră bancă elveţiană, pune la 50% probabilitatea Grexitului. Strategul şef al băncii, Christian Gattiker, spune că acest deznodământ are şanse foarte mari să devină realitate dacă Grecia nu-şi va mai putea plăti datoriile, se vor organiza alegeri anticipate şi, poate, un referendum privind rămânerea Greciei în zona euro.
