Premierul David Cameron a declarat, vineri seară, la Bruxelles, că a obţinut un statut special al Marii Britanii în Uniunea Europeană.
Liderii statelor membre UE au ajuns la un acord, vineri seară, privind termenii menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană, documentul conţinând o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor comunitari străini, în anumite condiţii.
"S-a ajuns la un acord, drama a luat sfârşit", a transmis prin Twitter preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.
"Este un compromis rezonabil", a confirmat premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka.
Acordul va permite Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale. Aceste condiţii au fost negociate în mod detaliat cu liderii ţărilor central şi est-europene.
Conform acordului, Marea Britanie nu va mai avea dreptul de a negocia alţi termeni în relaţia cu Uniunea Europeană. Termenii relaţiei de apartenenţă a Marii Britanii la Uniunea Europeană nu vor fi modificaţi nici măcar dacă cetăţenii britanici vor vota la referendum pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.
Liderii statelor membre UE au ajuns la un acord, vineri seară, privind termenii menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană, documentul conţinând o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor comunitari străini, în anumite condiţii.
Cel mai mare jucător de petrol şi gaze nu a scăpat neatins de furtuna care mătură industria petrolieră a lumii. Petrom raportează primele pierderi într-un deceniu „La 40 de dolari pe baril revenim pe profit“
♦ În 2015 pierderea a fost de 690 milioane de lei la venituri totale de 18,1 miliarde de lei ♦ La nivel operaţional compania are un câştig de 2,5 miliarde de lei. ♦ Producţia va scădea cu 4% în 2016 şi ar putea urma reduceri de personal.
Petrom confirmă aşteptările pesimiste ale analiştilor şi încheie anul 2015 cu pierderi de 690 mil. lei după ce compania trecut printr-un veritabil raliu de deprecieri în zona activelor de explorare şi producţie.
Fără incidenţa elementelor speciale, compania a înregistrat un profit operaţional de 2,5 miliarde de lei, de două ori mai mic faţă de cel de anul trecut. Bursa nu a reacţionat violent la aflarea rezultatelor, acţiunile Petrom scăzând cu numai 0,46%, în contextul în care analiştii care mai credeau în profit la producătorul de petrol şi gaze formau un club extrem de select.
Andreas Matje, directorul financiar al Petrom: „Pierderea finală (de 690 mil. lei - n.red.) nu se leagă de performanţa operaţională a companiei, ci de modificarea estimărilor privind capacitatea activelor din zona de exploare şi producţie de a genera cash pe viitor“.
Compania lucrează pentru anul acesta pe un buget construit în jurul valorii de 40 de dolari pe baril, dând asigurări că arsenalul de măsuri luate asigură rezistenţa Petrom într-unul dintre cele mai ostile medii de business din ultimul deceniu. „Dacă preţurile se menţin, nu vom mai fi obligaţi să facem deprecieri. La 40 de dolari pe baril, Petrom este capabil să genereze profit“, a precizat Mariana Gheorghe, directorul general Petrom.
Compania a avut anul trecut un buget de investiţii cu 38% mai mic, a închis 350 de sonde dintr-un total de 1.000 de unităţi aflate în observare, a scos la vânzare activele non-core. Numărul de angajaţi s-a diminuat cu aproape 900 de persoane, până la 16.038, iar continuarea măsurilor de control strict al costurilor ar putea duce şi la alte disponibilizări, dar şi la scăderea producţiei. „De zece ani încercăm să eliminăm ineficienţele. Unii angajaţi au plecat la alte companii. Noi nu avem o ţintă de concedieri, dar este posibil ca anul acesta să se ajungă la reduceri de personal.“ Compania nu vrea să distribuie dividende pentru 2015.
Banca Transilvania raportează un profit contabil de 2,4 miliarde de lei în 2015, maxim istoric
Horia Ciorcilă preşedintele băncii din Cluj: „Suntem preocupaţi de eficientizarea, în continuare, a modelului nostru de business, de investiţii în oameni şi în tehnologie“.
Banca Transilvania (TLV) a înregistrat în 2015 un profit net contabil de 2,4 miliarde de lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.
Activele totale ale băncii au avansat anul trecut cu 32,6%, până la 47,2 miliarde de lei, ca urmare a integrării Volksbank. Acesta este primul bilanţ şi cont de profit şi pierdere ce include ambele entităţi.
Veniturile nete din dobânzi ale băncii au urcat cu 21%, până 1,4 miliarde de lei. Veniturile nete din speze şi comisioane au urcat cu 12%, până la 457 mil. lei. Veniturile nete din tranzacţionare, înregistrate în principal din titluri de stat, au urcat cu 41%, până la circa 180 mil. lei. Cheltuielile băncii cu personalul au cunoscut o creştere substanţială cu 44%, până la 651 mil. lei, în timp ce cheltuiele operaţionale s-au dublat la 600 mil. lei.
Soldul de credite al noii entitaţi a urcat de la 17,5 mld. lei la 25,1 mld. lei în 2015.
Legea privind darea în plată a imobilelor, votată miercuri de senatori fără „amendamentele“ propuse de BNR, va fi discutată săptămâna viitoare, luni sau marţi, în plenul Senatului, după care va trece la Camera Deputaţilor. Acolo, legea va merge la Comisia Juridică şi după aceea în plen.
„Să nu credeţi că lobby-ul bancar va sta cu mâinile în sân. Vor şantaja şi mai aprig, vor speria şi mai tare populaţia, vor intensifica presiunea asupra parlamentarilor, vor plăti şi mai multă presă şi televiziune ca să-şi propage manipulările, aşa că, fraţilor, greul nu a trecut“, a afirmat iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir.
Miercuri, proiectul legii dării în plată, care presupune stingerea datoriilor dacă debitorul alege să predea cheile locuinţei către bancă, a fost votat de senatorii din comisiile pe fond reunite, Juridică şi Economică, în varianta propusă de Zamfir. Astfel, legea se va aplica contractelor în derulare fără plafonarea de 150.000 de euro cerută de BNR şi totodată se va aplica şi debitorilor care au contractat credite Prima casă.
Senatorii din comisii vor trimite raportul şi avizul legislativ în plenul Senatului, unde reprezentanţii BNR şi ai bancherilor îşi vor susţine din nou popunerile săptămâna viitoare. „Majoritatea colegilor senatori au acceptat toate amendamentele mele, inclusiv acela că de legea dării în plată beneficiază şi cei care au fost deja executaţi silit, situaţie în care se va sista poprirea pe venituri“, a mai spus Zamfir. „Am câştigat încă două bătălii, dar nu şi războiul.“
Pe de altă parte, bancherii reuniţi în Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România susţin că se „impune“ devansarea termenului de intrare în vigoare a Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. „Avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de legea privind darea în plată este că după insolvenţă debitorul persoană fizică de bună-credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/ terenului“, susţin într-un mesaj comun bancherii.
În mesajul transmis de ARB, se mai arată că trebuie identificate şi introduse condiţiile obiective aplicabile doar debitorului „subiect protejat de lege pentru ca efectul legii să nu fie extins la orice debitor (inclusiv debitori perfect solvabili si bun-platnici)“.
Indicele Robor la 3 luni pentru credite a scăzut la 0,77% pe an.
Moneda românească s-a apreciat de la începutul acestui an şi până în prezent cu 1,5% în faţa euro, de la 4,52 de lei la 4,45 de lei, ceea ce o poziţionează în top trei monede din regiune cu cele mai mari aprecieri în faţa euro din ianuarie şi până în prezent.
Chiar dacă leul a mai pierdut teren în faţa euro în ianuarie pe fondul unui context extern tulbure, a reuşit ca de la începutul lunii februarie şi până în prezent să câştige 1,6%. Februarie marchează una dintre cele mai bune luni din ultimii ani pentru leu care s-a apreciat doar de la începutul acestei luni şi până în prezent de la 4,53 lei la 4,45 de lei.
România s-a confruntat în primele luni ale anului cu intrări de capitaluri. BNR a afirmat că a intervenit „în unele momente“ pe piaţa valutară, dar aceasta a reuşit totuşi să se echilibreze singură. Guvernatorul BNR Isărescu spunea că nu ar vrea „să viseze“ ca România să ajungă o zonă de protecţie pentru capitaluri. Cu toate acestea, leul a reuşit să ocupe podiumul celor mai mari aprecieri faţă de euro în acest an. Leul este întrecut de hryvna ucraineană (cu o apreciere de 2,4% în faţa euro) şi de forintul maghiar (plus 1,7%).
Inter Ikea are în plan să construiască 10.000 de apartamente, case şi vile dar şi spaţii de birouri pe terenul de 48 de hectare achiziţionat la începutul acestui an, potrivit unor surse apropiate companiei.
„Pe terenul din sectorul 1 avem în vedere dezvoltarea unui proiect mixt, predominant rezidenţial. Dat fiind că în perioada care urmează vom începe să lucrăm la planificarea urbană, este prematur să ne pronunţăm asupra mai multor detalii. Abordarea Vastint este bazată pe dezvoltarea de soluţii pe termen lung, dorinţa noastră fiind să creăm o comunitate într-un proiect echilibrat, durabil şi confortabil, bine integrat în zonă“, a spus Antoniu Panait, Director General Vastint Romania. Vastint România face parte din grupul Inter Ikea, iar Inter Ikea şi Ikea sunt grupuri separate de companii, iar Inter Ikea este compania care acordă francize pentru Ikea, compania care operează magazinele companiei suedeze.
În cadrul viitorului proiect, grupul suedez are în plan o suprafaţă construită cumulată de un milion de metri pătraţi. Cu un preţ mediu de piaţă de 1.000 de euro metrul pătrat construit, Ikea va construi un proiect de peste un miliard de euro în sectorul 1 al Capitalei. Spre comparaţie, proiectul Greenfield de lângă pădurea Băneasa are o suprafaţă de 50 de hectare, iar proiectul presupune construcţia a 6.000 de apartamente, în condiţiile în care blocurile au cinci etaje. Pe de altă parte, turcii de la Opus Land, care deţin ansamblul rezidenţial Cosmopolis amplasat pe centura de nord a Capitalei pe un teren de 90 de hectare, au în plan construcţia a peste 8.000 de locuinţe, dar pe un orizont de timp de zece ani. În prezent în Cosmopolis sunt 2.100 de locuinţe finalizate, iar până la finalul anului se va ajunge la un total de 2.600. În cazul Greenfield preţurile pornesc de la circa 51.000 de euro fără TVA pentru un apartament de două camere şi 58 mp, în timp ce în Cosmopolis apartamentele de două camere pornesc de la 43.800 de euro fără TVA.