Încrederea analiştilor financiari în economie s-a îmbunătăţit în luna iulie, pe fondul confirmării ratingului investment grade al României de către agenţiile de rating, însă perspectivele privind evoluţia economiei rămân fragile. Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociaţia CFA România a crescut cu 6,7 puncte, la 44,2 puncte, în timp ce analiştii văd economia în stagnare în 2026 şi consideră că riscul de recesiune rămâne actual.
Pe componente, indicatorul condiţiilor curente a crescut cu 8,1 puncte în iulie, până la 36,9 puncte, iar indicatorul anticipaţiilor s-a majorat cu 6,1 puncte, ajungând la 47,9 puncte.
„Indicatorul de încredere a crescut în luna iulie, în contextul confirmării rating-ului investment grade al României de către agenţiile de rating. Consistent cu îmbunătăţirea încrederii în economie s-au îmbunătăţit semnificativ şi anticipaţiile inflaţioniste. În acelaşi sens au mers şi anticipaţiile de evoluţie a cursului de schimb şi a ratelor de dobândă. Însă economia va continua să stagneze, riscul de recesiune rămânând actual”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.
În ceea ce priveşte inflaţia, analiştii anticipează o reducere în următorul an. Rata anticipată pentru orizontul de 12 luni, respectiv august 2027, a coborât la 6,32%, de la un nivel actual de 8,16%. Totodată, 90% dintre participanţii la sondaj se aşteaptă ca rata inflaţiei să scadă în următoarele 12 luni.
Şi anticipaţiile privind cursul de schimb indică o depreciere a monedei naţionale. 84% dintre analiştii participanţi la sondaj se aşteaptă la deprecierea leului în următoarele 12 luni, în timp ce 16% anticipează stagnarea cursului.
Valoarea medie anticipată pentru cursul de schimb este de 5,2901 lei/euro la orizontul de şase luni şi de 5,3445 lei/euro pentru următoarele 12 luni.
În ciuda revenirii încrederii, analiştii CFA rămân rezervaţi în ceea ce priveşte evoluţia economiei. Anticipaţiile de creştere economică pentru 2026 au rămas în jurul stagnării, situaţie care, potrivit CFA România, indică un risc ridicat de recesiune.
În acelaşi timp, estimarea privind deficitul bugetar din 2026 s-a îmbunătăţit uşor. Valoarea medie anticipată a coborât cu 0,2 puncte procentuale faţă de sondajul precedent, la 6,2% din PIB.
Datoria publică este însă anticipată să continue să crească şi să ajungă la 63% din PIB în următoarele 12 luni.
În ceea ce priveşte dobânzile, participanţii la sondaj estimează un ROBOR la trei luni de 5,48%, faţă de nivelul actual de 5,84%. Pentru randamentele titlurilor de stat în lei, estimările sunt de 6,23% pentru maturitatea de cinci ani şi de 6,57% pentru cea de zece ani.
Perspectivele rămân prudente şi în ceea ce priveşte piaţa rezidenţială. Aproape 69% dintre participanţi anticipează o stagnare a preţurilor proprietăţilor rezidenţiale din oraşe în următoarele 12 luni, în timp ce 21% se aşteaptă la o scădere.
În acelaşi timp, 74% dintre analişti consideră că preţurile actuale ale locuinţelor sunt supraevaluate, iar 11% apreciază că acestea sunt corect evaluate.
