Aproape o cincime din creditele contractate de populaţie şi de firmele din judeţe precum Bistriţa, Suceava sau Galaţi au ajuns în restanţă, nivelul fiind dublu comparativ cu media naţională.
Valoarea cumulată a ratelor neplătite la timp de populaţie şi companii a depăşit 20 miliarde de lei (4,7 mld. euro) la sfârşitul lunii august, ceea ce reprezintă 9,3% din stocul total al creditelor, potrivit datelor BNR.
Creditele în lei, în cea mai mare parte finanţări de consum fără garanţii, le dau cele mai mari emoţii bancherilor, ponderea ratelor restante pe acest segment depăşind 11%. De exemplu, în Bistriţa-Năsăud, judeţ cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori, ponderea restanţelor la creditele în lei urcase la 19,8% din total la sfârşitul lunii august, în timp ce în Suceava, cu peste 700.000 de locuitori, ajungea la 19,5% şi în Galaţi, care are 300.000 de locuitori, se apropia de pragul de 18%. Cele mai mari se înregistrează, în general, în zonele cu economie slabă.
"Totul este foarte puternic legat de dezvoltarea economică a unei regiuni. Este normal să existe o legătură strânsă între restanţele companiilor şi cele ale persoanelor fizice deoarece acolo unde companiile au avut probleme au fost mai mulţi oameni disponibilizaţi", comentează analistul Dragoş Cabat.
Bistriţa-Năsăud şi Suceava sunt două dintre judeţele cu cele mai slabe economii, în timp ce Galaţi este un judeţ dependent de două ramuri industriale care au fost afectate de criză în 2009 şi în prima jumătate a lui 2010 - industria siderurgică şi cea navală. Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Suceava a avut un PIB de 9,8 miliarde de lei anul trecut.
Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari în ceea ce priveşte ponderea restanţelor. Astfel, dacă media la nivel naţional este de circa 8%, există judeţe precum Ialomiţa în care ponderea restanţelor ajunge la 17%.
De asemenea, în Alba, Arad sau Galaţi circa 14% din creditele în valută sunt restante. Şi Ialomiţa este unul dintre cele mai slab dezvoltate judeţe, cu un PIB de numai 4,7 miliarde de lei anul trecut.
Unii bancheri susţineau în trecut că în unele zone restanţele au explodat şi din cauza fraudelor, clienţii aducând la bancă adeverinţe de venit false pentru a obţine credite, Bistriţa-Năsăud fiind unul dintre judeţele afectate de acest fenomen.
Valoarea cumulată a restanţelor la credite - în lei şi valută - a urcat cu 36% în luna august faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat de creditele în lei, în ultimele luni întârzierile la plata împrumuturilor în valută au accelerat mai puternic. În cazul restanţelor la valută creşterea a fost de peste 50% în ultimul an.
Întârzierile la rambursarea creditelor în valută echivalau cu 11 miliarde lei (2,6 mld. euro), în timp ce valoarea cumulată a restanţelor la lei era de 9 miliarde lei, potrivit datelor BNR.
Există şi judeţe unde ponderea restanţelor este însă aproape la jumătate comparativ cu media naţională. De exemplu, în Gorj şi Dâmboviţa numai 5,3% şi respectiv 5,5% din credite erau restante la sfârşitul lunii august.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
