Cel mai intens discutat act normativ de anul acesta, proiectulde lege privind Ordonanţa 50, urmează să fie prezentat joi înplenul Camerei Deputaţilor, care are rol decizional.
Bancherii au fost de la bun început împotriva aplicăriiordonanţei şi la creditele vechi, subliniind că trecerea la oformulă de calcul de tipul Euribor plus marjă fixă pentru dobânzilevariabile, într-un moment în care indicatorul se află la minimeistorice, poate conduce în viitor la costuri mai mari. Clienţiile-au cerut să vină cu marje mai mici, variantă pe care bancheriinu au acceptat-o.
Clienţii care vor să aibă o astfel de structură de costuri şi săbeneficieze şi de celelalte prevederi ale ordonanţei trebuie însăsă semneze acum actele adiţionale.
Riscul este ca banca să le stabilească din nou costurinetransparente, în condiţiile în care ordonanţa a fost amendată înCamera Deputaţilor, astfel că nu se va mai aplica şi creditelorvechi.
La băncile mari, doar 10% dintre clienţii cu credite de consumsau imobiliare au venit să semneze actele adiţionale până latermenul limită de 19 septembrie, în cazul celorlalţiconsiderându-se acceptare tacită.
Procentul ar putea fi mai ridicat doar în cazul băncilor mici,unde consilierii au avut mai mult timp pentru abordarea proactivă aclienţilor.
Avocatul Gheorghe Piperea, care reprezintă deja în instanţă maimulte grupuri de clienţi nemulţumiţi, spune că actele adiţionaletrebuie studiate cu atenţie şi, dacă nu conţin noi "capcane",semnate.
"Varianta mai puţin rea pentru client este să semneze acum,pentru că astfel i se aplică în continuare OUG50. Dar trebuie săfie foarte atent, să nu se includă (în actul adiţional - n. red.)alte clauze abuzive. Dacă se menţin costurile la niveluri foartemari, mai rău să înfundă", precizează Piperea. Bancherii preferăsă rămână, cel puţin formal, în afara acestei discuţii, consideratăprea "fierbinte". "Noi am notificat toţi clienţii, însă puţini auvenit să semneze. Vreau să văd cum iese forma finală a legii.Oricum, dacă se discuta mai atent, se putea evita aceastăsituaţie", comentează un director executiv dintr-o bancă de topzece.
Înmod normal, actele adiţionale se considerau acceptate tacit. Înforma actuală, legea le va permite însă băncilor ca în termen de 60de zile de la intrarea în vigoare să notifice clienţii căprevederile din actele adiţionale nu mai sunt valabile.
"La momentul actual trebuie să vedem ce modificări mai vin,pentru că ordonanţa urmează să fie adoptată de plen. Consumatoriicare au probleme să încerce să le rezolve la nivelul băncilor lor,pentru că aşa este normal", spune Constantin Cerbulescu,preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,instituţia care a iniţiat proiectul ordonanţei.
Implementarea Ordonanţei 50 a declanşat o rezistenţă puternicădin partea bancherilor, care au reproşat autorităţilor că includîntr-un singur pachet creditele fără garanţii, cât şi imobiliare şiindiferent de momentul acordării. Directiva europeană 48/2008,transpusă prin această ordonanţă, vizează doar creditele fărăgaranţii, vândute după momentul adoptării sale în legislaţianaţională.
În plus, ordonanţa prevede doar patru tipuri de comisioane carepot fi percepute şi stipulează ca marja în cazul contractelor cudobândă variabilă nu poate fi modificată. În aceste condiţii, mulţiclienţi au considerat că li se cuvine o reducere a costurilor prineliminarea comisioanelor nepermise sau trecerea de la raportareadobânzii la un indicator intern al băncii la unul independent(Robor la lei sau Euribor la euro).
Avocatul Gheorghe Piperea spune că forma actuală a legii puneclientul în situaţia de a alege între două rele: fie semnează actulpropus de bancă pentru a beneficia în continuare de Ordonanţa 50 şiacceptă condiţiile impuse, fie îşi asumă riscul de a lăsa din noucondiţiile creditului la dispoziţia băncii.
"Te pune legea să alegi între două rele, să decizi, ca şiconsumator mai puţin informat, care e varianta mai puţin rea",spune Piperea.
El notează că unele bănci încearcă prin actele adiţionale săobţină acordul clientului pentru transformarea dobânzii din fixă învariabilă, cu stipularea unei marje importante, sau de a redenumianumite comisioane.
Având în vedere că indicatorul Euribor a fost anul acesta laminime istorice, de sub 1%, băncile au calculat marjele astfelîncât să menţină costul total neschimbat. Clienţii au sesizatriscul ca pe viitor dobânda la credit să urce, odată cu revenireaEuribor spre nivelurile tradiţionale, de 3-4% pe an.
În altă ordine de idei, Piperea spune că procesele intentate degrupurile de clienţi nu se bazează pe Ordonanţa 50, ci pe o legeprivind protecţia consumatorului din 2000.
Astfel, procesele pot merge mai departe, indiferent de formalegii care va rezulta din dezbaterea Ordonanţei 50 în CameraDeputaţilor. Totuşi, termenele stabilite de instanţe sunt foarteîndepărtate, iar pentru început judecătorii au respins şi cererileclienţilor de scutire de la plata ratelor pe perioada de derulare aproceselor.
Amenzi de zeci de mii de euro date de ANPC
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a aplicatla nivel naţional amenzi băncilor care nu s-au conformatprevederilor Ordonanţei 50 şi au fost reclamate de clienţi.
"Valoarea amenzilor este foarte mare. Aproape toate băncile aufost sancţionate, dar câteva au concentrat amenzile cele mai mari.Noi am aplicat aceste sancţiuni, dacă băncile le-au contestat,instanţa va decide dacă am procedat bine", spune ConstantinCerbulescu, şeful ANPC.
Potrivit informaţiilor din piaţă, Volksbank şi BCR au fostsancţionate la Cluj cu câte 100.000 de lei (echivalentul a 23.000de euro) pentru probleme legate de activitatea de creditare.
Băncile contestă însă în instanţă aceste amenzi, iar proceselese prelungesc de cele mai multe ori. Cerbulescu precizează căprocesele vor merge înainte indiferent de cum va arăta noua legeprivind creditele pentru consumatori. Şi avocatul Gheorghe Pipereaspune că, dacă s-au creat obligaţii, procesul se va judeca dupăreglementările în vigoare la momentul intentării acţiunii îninstanţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
