• Leu / EUR4.7621
  • Leu / GBP5.4436
  • Leu / USD4.2658
Bănci și Asigurări

Cinteză, BNR: Avem încă masca de oxigen pe faţă; de-abia din a doua jumătate a lui 2013 trecem la salon

Autor: Claudia Medrega

19 iul 2012 3279

Nicolae Cinteză, şeful Supra­ve­gherii din BNR, spune că nu vor exista falimente în sistemul bancar anul aces­ta, însă estimează că doar din a doua parte a anului 2013 sistemul bancar ar putea trece de la faza de reanimare la etapa de "salon".

"Cred că încă suntem cu masca de oxigen pe faţă. Nu sunt optimist de felul meu. Dar sper să trecem cu bine de 2012 şi din a doua parte a lui 2013 să trecem la faza de «salon». Nu cred că va fi cazul să luăm vreo măsură de stabilizare a vreunei bănci până la sfârşitul anului 2012 şi nici nu cred că vom avea falimente. Dar totul depinde de capacitatea băncilor de a-şi adapta modelele de business", a declarat Cin­teză, care conduce de circa un două decenii Direcţia de Supraveghere a BNR, cunoscând în amănunt sistemul bancar.

El se aşteaptă la creşterea credi­telor neperformante în valoare absolu­tă în următoarele 6-9 luni şi recomandă băncilor să-şi readapteze modelele de business, să reducă numărul de unităţi, costurile cu personalul, dar şi marjele de dobândă.


Cinteză, BNR: Din păcate puţine bănci au reuşit să-şi readapteze modelele de business. Toate merg pe o marjă mare de dobândă

Băncile menţin dobânzile mari la depozite într-o încercare de a înlocui resursele de finanţare externă cu lichidităţi de pe piaţa locală, dar se poate ajunge la o administrare necorespunzătoare a resurselor, pierderi şi deteriorarea capitalului, avertizează Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR.

"Dobânzile sunt mari la pasive. Unele sunt nejustificate. Băncile încearcă să înlocuiască sursele externe de finan­ţare cu sursele interne. Se poate ajunge la o administrare necorespun­zătoare a resurselor, cu toate consecinţele. Este evident că aceasta aduce pierderi băncilor, pierderi de capitalizare", a declarat Cinteză.

Declaraţia şefului Supravegherii vine la scurt timp după ce şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi-a arătat încă o dată îngrijorarea că băncile care au lansat produse de economisire pentru euro cu dobânzi de 5% ar putea înregistra pierderi şi şi-ar eroda capitalurile. "Ce faci cu 5%? Cui dai credite, ce plasamente faci dacă-ţi permiţi să plăteşti 5%?. Noi nu vrem ca prin acest produs să vă erodaţi capitalurile", a declarat Isărescu.

În condiţiile în care băncile-mamă nu îşi mai susţin subsidiarele ca în trecut cu finanţare, sucursalele instituţiilor de credit străine sunt nevoite să atragă resurse de pe piaţa locală şi atunci intră într-o competiţie a dobânzilor. Pe componenta în valută portofoliile băncilor sunt puternic dezechilibrate având în vedere că acestea au acordat credite de 33 mld. euro populaţiei şi companiilor, dar au atras depozite de numai 15 mld. euro.

Dobânzile la depozitele în euro au înregistrat o tendinţă de creştere în ultimul an, deficitul de lichiditate în valută fiind una dintre marile probleme ale băncilor. Dobânda medie la depozitele noi în euro ajungea la 3,5% pe an în luna mai, cu un sfert de punct procentual peste nivelul din aceeaşi lună a anului trecut, însă unele bănci vin cu dobânzi de peste 4% pe an la depozitele în euro.

Grecii luptă să recâştige depozitele pierdute

Băncile cu capital grecesc s-au făcut remarcate prin dobânzile mari oferite la depozite, politica fiind aplicată în special în ultimii trei ani după ce de la Atena li s-au trasat directive în direcţia reducerii dependenţei de finanţarea externă. La euro, Piraeus plăteşte 4,5% pe an la depozitele cu scadenţa la trei luni, în timp ce la scadenţa de şase luni dobânda urcă la 4,8% pe an. Dobânzi pe palierul de 4% pe an la euro plătesc şi Volksbank, Banca Românească sau Bank of Cyprus.

Băncile elene au fost afectate sever de criză, înregistrând retrageri semnificative de depozite în paralel cu pierderile înregistrate în urma restructurării parţiale a datoriei statului elen, care aproape le-a epuizat rezervele de capital. În plan local, românii au retras 1,3 mld. euro din subsidiarele băncilor cu capital elen ca urmare a tensiunilor legate de Grecia, retragerile vizând în special instituţiile care au acelaşi nume cu banca-mamă. Totuşi, băncile au început să-şi recâştige depozitele, după măsurile anunţate de Grecia, afirmă Nicolae Cinteză.

"Cel mai mare risc este riscul de contagiune. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă o bancă străi­nă cu subsidiară în România ar fi dat faliment în ţara de origine. Riscul de contagiune e evident la băncile greceşti. Cele care şi-au păstrat numele băncii-mamă au pierdut 1,3 mld. euro în depozite, ceea ce reprezintă o sumă imensă. După măsurile anunţate de Grecia, băncile au reînceput să recâştige depozite."

Cinteză a adus în discuţie şi calitatea bună a acţionarilor băncilor din România, arătând că acesta a fost un element determinant în menţinerea stabilităţii sistemului bancar. "Este firea mea să fiu prudent. Şi ca supraveghetor este normal să fiu aşa. Până acum, niciuna dintre cererile de majorare a capitalului solicitate acţionarilor nu s-a dovedit nejustificată. Aceste solicitări au fost fundamentate. Şi toate majorările s-au realizat, cu o singură excepţie: a unei bănci-mamă care a optat pentru o altă măsură de reducere a riscului."

Din 2009 şi până la sfârşitul primului trimestru din acest an, majorările de fonduri proprii au totalizat 2,5 mld. euro, excluzând influenţa standardelor internaţionale de raportare financiară - IFRS.

Prea puţine unităţi bancare s-au închis. Vor să trăiască doar din marje de dobândă

Şeful Supravegherii din BNR se declară nemulţumit de modul în care se derulează procesul de restructurare la nivelul sistemului bancar românesc, care a început după izbucnirea crizei în 2008 şi afirmă că "sunt prea puţine unităţi bancare care s-au închis".

"Costurile cu reţeaua şi salariile rămân la un nivel superior. Sunt prea puţine unităţi bancare care s-au închis. Mai este suficient loc. Şi limitările la creşterile de salarii sunt elemente de care trebuie ţinut seama". În aceste condiţii, băncile trebuie să-şi readapteze modelele de business, instituţiile de credit care nu vor face din clienţi un partener urmând să aibă probleme, a avertizat Cinteză. "Din păcate puţine bănci au reuşit să-şi readapteze modelele de business. Marea majoritate a modelelor de business merg pe o marjă mare de dobândă."

BCR, liderul pieţei bancare locale după active, a renunţat la 24 de agenţii până la 1 iunie, fiind printre puţinele bănci mari care au închis atâtea unităţi într-o perioadă scurtă.

La nivel de sistem bancar, reţeaua teritorială a scăzut în primul trimestru cu 75 de unităţi, ajungând sub pragul de 6.000.

Cele 5.981 de sucursale şi agenţii raportate la finele lui martie indică o scădere de 571 de unităţi comparativ cu decembrie 2008, adică 8,7%, ritm de reducere mai mic decât cel al personalului.

Personalul din sistemul bancar s-a redus în primele trei luni ale anului cu 1.403 angajaţi, la 64.369 salariaţi, unul dintre cele abrupte ritmuri de scădere trimestrială de la debutul crizei, în ultimele 12 luni ieşind din bănci aproape 2.300 de lucrători. Însă, de la debutul crizei financiare în România, personalul din băncile comerciale s-a redus cu circa 10%.

Sistemul bancar a încheiat primul trimestru cu un profit de 165 mil. lei pe standarde IFRS, în scădere la jumătate comparativ cu câştigul pe RAS din primele trei luni din 2011, în condiţiile în care provizioanele au urcat în ianuarie - martie cu aproape 1,5 mld. lei.

Fără falimente în sistemul bancar

Şeful Supravegherii din banca centrală se aşteaptă la creşterea creditelor neperformante în sumă absolută în următoarele 6-9 luni, dar nu crede că vor exista falimente în sistemul bancar în acest an.

"Nu cred că vom fi nevoiţi să aplicăm măsuri de stabilizare, cel puţin în 2012, şi nici nu cred că vom avea falimente. Depinde de capacitatea băncilor de a-şi adapta modelele de business."

El a menţionat că solvabilitatea sistemului se situează la un nivel "relaxat", de peste 14%.

Gheţea, ARB: Nu vor fi ieşiri de bănci de pe piaţă în acest an

Sistemul bancar reprezintă în continuare un motor pentru economie şi are resurse pentru reluarea creditării, iar în 2012 nu vor avea loc "ieşiri" din sistem, a declarat Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. "Convingerea mea este că sistemul bancar reprezintă în continuare un motor important pentru economie. Cred că nu se vor înregistra ieşiri în acest an. Sigur, dacă vor exista fuziuni în alte ţări...Nu cred că un grup financiar care are subsidiare în România ar ieşi în ideea că în România nu există oportunităţi. Oportunităţi sunt foarte multe."

Gheţea a evitat să vorbească despre cursul de schimb, un subiect fierbinte în ultimele săptămâni. În schimb a încercat să explice "de ce nu ar trebui să-i spânzurăm pe bancheri" şi "de ce sistemul bancar românesc nu ar trebui să fie pus la zid".

"Cred că în ultimii 4-5 ani sistemul bancar românesc a fost practic atipic. Pentru că a reuşit să treacă foarte bine de aceşti ani de criză şi a rezistat tuturor şocurilor externe. Sistemul bancar are încă resurse pentru a relua orice creditare. Sistemul bancar este gata să se adapteze pieţei şi să susţină finanţarea proiectelor."

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7621
Diferență: 0,0105
Ieri: 4.7616
Azi: 4.2658
Diferență: 0,4853
Ieri: 4.2452
Azi: 5.4436
Diferență: -0,1211
Ieri: 5.4502
Azi: 4.2197
Diferență: 0,2518
Ieri: 4.2091