Orice lună de carantină mai taie încă un punct procentual din creşterea PIB, a declarat Ciprian Dascălu - Economist Şef şi Director de Cercetare, Banca Comercială Română, la evenimentul BCR Expert Hub, pe tema “Perspective macroeconomice în condiţii de incertitudine ridicată”.
Activitatea economică, potrivit indicelui activităţii zilnice calculat de BCR, a ajuns, în aprilie, la 26 din nivelul activităţii economice pre-criză, dar şi revenit rapid, ajungând la 63% în luna iulie. În schimb, în august şi septembrie redresarea economică a fost mai lentă. În prezent, putem spune că economia funcţionează cam la trei sferturi din capacitate, comparativ cu perioada anterioară pandemiei, a spus Dascălu.
BCR estimează pentru acest an o contracţie economică de 4,7%. „Avem această prognoză încă din luna martie, când eram priviţi ca fiind optimişti, în contextul în care alte prognoze mergeau spre -8%. Dacă luăm în calcul un scenariu alternativ, în care am mai avea încă un episod de lockdown de două luni, similar cu cel din primăvară, am avea o scădere de -7% anul acesta şi de -1% în anul următor. Nu vedem însă o probabilitate foarte mare ca acest scenariu să se întâmple”, a adăugat economistul şef al BCR.
Pe de altă parte, contracţia din România şi Europa Centrală şi de Est este semnificativ mai mică decât în vestul Europei tocmai datorită faptului că piaţa forţei de muncă era foarte tensionată înainte de criză, ceea ce a permis cererii să se menţină la niveluri destul de ridicate. „Ne aşteptăm însă la o creştere a şomajului în prima jumătate a anului viitor. Sectoarele economice au avut evoluţii diferite. Sectorul construcţiilor este în creştere, stimulat de lucrările din sectorul public, în timp ce serviciile şi retailul îşi revin mai greu”, spune Dascălu.
Specialistul spune că stimulul fiscal nu s-a ridicat la nivelul pachetelor de sprijinire din Europa Centrală şi de Est.
„Dacă ne uităm la împrumuturile în moneda locală, România se împrumută de trei ori mai scump decât Polonia. Agenţiile de rating sunt îngrijorate de profilul de creştere a datoriei publice. Pe de altă parte, având în vedere că următoarele anunţuri vor fi înainte de alegerile parlamentare, cred ca vor amâna orice decizie privind ratingul. În decursul anului 2021 agenţiile de rating vor aştepta de la Guvernul României să vadă un plan credibil de ajustare fiscală pe termen mediu şi lung pentru a menţine ratingul neschimbat. Nu cred că se vor precipita să ia o decizie până nu vor vedea instalat un guvern după alegeri. Dacă se menţin deficite ridicate şi datoria ajunge la 60-65% din PIB, ne putem aştepta însă la downgrade”, apreciază Dascălu.
