Criza datoriilor suverane şi a băncilor din zona euro spulberă încă un mit: după ce în România statul a tăiat salariile în 2010, guvernul Ciprului lucra ieri la un proiect de lege prin care să ia până la 10% din depozitele păstrate în băncile din insulă, atacând presupusa intangibilitate a sumelor respective chiar şi în cazul economiilor de sub 100.000 de euro pentru salvarea unui sistem bancar în vrie din cauza expunerii pe Grecia.
Naţionalizarea parţială a depozitelor din băncile cipriote în schimbul unui ajutor financiar internaţional de 10 mld. euro este o măsură fără precedent în istoria Uniunii Europene, dar a fost văzută ca singura soluţie prin care sistemul bancar obez care a atras cu dobânzi mari şi mulţi bani străini să contribuie la propria salvare şi la a statului cipriot însuşi.
Două bănci controlate de grupuri din insulă – Marfin şi Bank of Cyprus – sunt prezente şi în România, unde au atras împreună depozite de 370 mil. euro, potrivit datelor publicate de băncile-mamă. Bank of Cyprus operează printr-o sucursală, iar depozitele de până la 100.000 de euro atrase de pe piaţa locală sunt acoperite de schema de garantare de la Nicosia, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la integritatea sumelor.
„Depozitele atrase de banca locală nu sunt afectate de această măsură“, au declarat pentru ZF reprezentanţii Bank of Cyprus. Banca are depozite locale de aproape 200 de milioane de euro. Afirmaţia ciprioţilor a fost întărită şi de directorul Direcţiei de supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, care a declarat sâmbătă seară că o asemenea măsură este valabilă doar pe teritoriul ţării de origine şi nu vizează depozitele din România, deşi banca locală are regim de sucursală.
Ciprioţilor, dar şi străinilor care au bani în băncile din insulă nu le-a venit să creadă când au auzit că trebuie să contribuie cu propriii bani la salvarea sistemului financiar. Criza datoriilor suverane dărâmă încă un tabu: statul poate lua bani nu numai din salarii, ci şi din depozite bancare (foto stânga).
Măsura dură luată de liderii europeni i-a şocat şi pe bancheri, care aduc în discuţie corectitudinea acestei decizii şi lezarea dreptului de proprietate.
„Nu sunt convins că această măsură va fi luată. Lezează dreptul de proprietate. Nu cred că se poate aplica. Deocamdată sunt discuţii. Dacă se va aplica, totuşi, este o măsură locală, a unei ţări, şi nu trebuie să fie gândită în ideea că ar putea să fie extinsă“, a comentat Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor.
Preşedintele Nicos Anastasiades şi Parlamentul cipriot s-au angajat să valideze şi să ratifice de urgenţă acordul controversat, înainte de redeschiderea de marţi a băncilor după o zi de vacanţă programată. Guvernul trebuia să se întrunească duminică dimineaţă în şedinţă de urgenţă pentru a pregăti proiectul de lege, dar procedura a fost amânată pentru ca parlamentarii să se informeze cu privire la situaţie.
Băncile cipriote sunt închise astăzi pentru o sărbătoare naţională şi ar putea rămâne închise şi marţi pentru a permite ratificarea acordului în timp util. Au fost luate deja măsuri de limitare a transferurilor electronice, banii aferenţi „taxei“ fiind deja indisponibilizaţi.
Directorul general al FMI Christine Lagarde a declarat după anunţarea deciziei miniştrilor de finanţe din zona euro că soluţia agreată cu Cipru este sustenabilă şi că va recomanda boardului FMI să susţină planul de salvare a ţării. Banca Centrală Europeană ameninţase că va împinge Cipru în default prin retragerea liniilor de finanţare ale Laiki, a doua mare bancă cipriotă.
Bank of Cyprus, cea mai mare bancă vizată de „taxa” pe depozite, a venit în România în 2007 în regim de sucursală supravegheată din Cipru şi a atras local circa jumătate de miliard de euro, inclusiv prin servicii de private banking. Depozitele locale nu sunt afectate, potrivit informaţiilor actuale. Marfin Bank este a doua bancă cipriotă din România
Acţiunea de a taxa depozitele poate fi percepută ca o „penalizare“ a deponenţilor, ca o „confiscare“ şi poate afecta încrederea în sistemul bancar şi în autorităţi. Una dintre ideile lansate a fost aceea de a „compensa“ deponenţii oferindu-le acţiuni la bănci în contul sumelor reţinute din depozite. Băncile mari sunt listate pe bursă, iar deponenţii ar putea să-şi recupereze o parte din bani dacă găsesc cumpărători pentru acţiunile respective.
Emanuel Teodoru, un avocat care locuieşte de trei ani în insulă, spune că toţi ciprioţii cu care a vorbit sunt încă în stare de şoc, pentru că nu se aşteptau la taxarea sumelor din bănci, mai ales că noul preşedinte şi ministrul de finanţe au spus în repetate rânduri în trecut că nu se va accepta această soluţie şi nici majorarea impozitului pe profit.
„Nici colegii din industrie cu care am vorbit nu se aşteptau. Mai ales la taxarea depozitelor sub 100.000 de euro garantate la nivelul UE, care este percepută ca fiind inexplicabilă. Probabil că românii de aici au sub 100.000 de euro, de aceea taxa de 6,75% care li se va aplica este foarte dificil de suportat. Politicienii de aici vorbesc că situaţia de acum este mai gravă chiar decât cea din 1974, când a avut loc invazia turcească în nordul insulei.“
Guvernul cipriot speră să strângă 6 mld. euro din reţinerea unei cote de 6,75% din depozitele aflate sub plafonul de garantare de 100.000 de euro şi de aproape 10% din economiile care depăşesc acest prag. Sistemul bancar din Cipru deţine active de circa 160 mld. euro, de nouă ori mai mari decât Produsul Intern Brut (PIB), care contabilizează numai 0,2% din economia Uniunii Europene.
Cipru este a cincea ţară din zona euro care solicită ajutor financiar internaţional pe fondul acumulării unor datorii publice uriaşe, estimările iniţiale ale guvernului de la Nicosia arătând că ţara ar avea nevoie de circa 17 mld. euro pentru a-şi reechilibra deficitele.
Banii obţinuţi din ajutorul financiar internaţional vor fi utilizaţi în mare parte pentru recapitalizarea băncilor cipriote, care au fost puternic lovite de restructurarea datoriei suverane a Greciei, aceasta fiind de altfel principala justificare pentru măsura fără precedent de confiscare a unei părţi din depozite.
Această măsură vine în contextul unor decizii fără precedent luate în ultimii ani de ţările europene confruntate cu deficite şi datorii publice uriaşe. Investitorii în bondurile greceşti au fost forţaţi anul trecut să accepte o pierdere de circa 100 mld. euro. De asemenea, guvernul de la Bucureşti - confruntat cu un deficit bugetar semnificativ - a luat în 2010 decizia de a reduce temporar cu 25% salariile bugetarilor.
Cipru se transformă în urma acestei decizii dintr-un paradis fiscal – care a atras bani din toate colţurile Europei - într-un coşmar pentru deponenţi, dintre care circa 40% sunt străini, o mare parte ruşi. Un număr semnificativ de cetăţeni români ar putea fi afectaţi de această măsură, în condiţiile în care în Cipru lucrează circa 40.000 de români. Dacă fiecare ar avea câteva mii de euro în conturi în băncile cipriote, pierderile ar fi de zeci de milioane de euro.
Afectaţi ar putea fi şi oamenii de business nerezidenţi care îşi derulează afacerile prin firme off-shore înregistrate în Cipru. Impozitul pe profitul corporaţiilor va fi majorat, conform acordului încheiat cu oficialii europeni, de la 10,5% la 12,5%. Mai mulţi oameni de afaceri români – inclusiv Ion Ţiriac sau Dan Adamescu – controlează businessuri locale prin off-shore-uri din Cipru.
Băncile cipriote deţin 1,5% din sistemul bancar local, având active de peste un miliard de euro. Creditele acordate pe piaţa locală ajung la circa 700-800 mil. euro, în timp ce depozitele atrase sunt la jumătate. Marfin şi Bank of Cyprus au reuşit să-şi menţină nivelul depozitelor atrase de la clienţii locali prin plata unor dobânzi generoase pe tot parcursul crizei.
Cele două bănci plătesc în prezent dobânzi de până la 6,75% pe an la lei şi de până la 4,5% pe an la euro, semnificativ peste media pieţei. De altfel, băncile cipriote au făcut parte, alături de cele greceşti, dintr-un pluton aparte, care a plătit dobânzi peste media pieţei.
Totodată, a existat şi o mişcare inversă a capitalului bancar. Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit cu acţionariat local, şi-a deschis în 2007 o sucursală în Cipru, care administrează active de circa 75 mil. euro, în încercarea de a profita de facilităţile financiare din insulă şi a putea concura pe picior de egalitate cu băncile străine din România. De asemenea, Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, deţine 9% din acţiunile Băncii Transilvania după ce la un moment dat avusese intenţia să urce la 20%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels