Alegerea economisirii pentru vârsta pensionării. Cu cât mai repede, cu atât mai bine
Oricine păşeşte într-o facultate cu profil economic se va izbi, încă de la primele cursuri, de raportul injust, dar cu toate acestea adevărat, dintre nevoile infinite ale indivizilor şi resursele limitate. În realitate, resimţim acest raport pe durata întregii vieţi, fiind puşi în permanenţă în situaţia de a ne prioritiza alegerile. Într-un caz fericit, experienţa şi înţelepciunea ne călăuzesc pe parcurs spre opţiunile cele mai potrivite. Dar lucrurile se complică atunci când suntem tineri şi nepregătiţi. Cum răspund tinerii în faţa enigmenlor precum cost de oportunitate, viziune pe termen scurt vs. cea pe termen lung, îmbrăţişarea alegerilor în detrimetrul zilei de azi, pentru culegerea beneficiilor de peste ani?
Din păcate, momentul în care o persoană include pe lista priorităţilor economisirea de fonduri pentru vârsta senectuţii, mai exact pentru perioada de pensionare, este conştientizat concomitent cu procesul de îmbătrânire. Ceea ce contravine conceptului de economisire „cu cât mai repede, cu atât mai bine”. Aşadar, momentul optim pentru alăturarea programelor de economisire pentru perioada de pensionare ar fi încă de la primul job.
Însă ideea economisirii pentru viitor sună multora precum un sacrificiu prezent de care se poate profita ulterior, iar acest lucru nu se poate întâmpla decât daca individul face din asta o prioritate. Cu toate acestea, de ce odată pătrunşi pe piaţa forţei de muncă, tinerii nu văd o urgenţă din a adopta în sfera intereselor lor un program de economisire pentru un viitor mai bun la vârsta pensionarii? Atunci când toate încurajările merg înspre ideea de a investi de la primele salarii pentru propriul nostru viitor şi raţional agreem beneficiile economisirii, dar în realitate amânăm această decizie, este esenţial sa analizăm aceste motive antagoniste.
De ce nu economisim încă de la primele salarii? Cele mai importante motive
David Gordon afirmă în cartea sa „An Introduction to Economic Reasoning” că principiul fundamental al economiei poate fi precizat în două cuvinte: omul acţionează. Când însă acţiunea întârzie să apară, consecinţele pot fi dramatice. De aceea, primul pas trebuie să fie analizarea motivelor care îi împiedică pe indivizi să acţioneze, mai exact, în situaţia aceasta să economisească pentru pensie.
Obişnuinţa este o a doua natură. Modul în care o persoană îşi administrează primele salarii poate determina cum va economisi aceasta pe durata întregii sale cariere, astfel încât, dacă în primul an se obişnuieşte cu un anumit stil de viaţă, va fi foarte dificil să renunţe la anumite deprinderi pentru a pune bani deoparte. Pentru a nu simţi diferenţa de-a lungul timpului, este indicată economisirea încă de la primele salarii, devenind astfel un obicei. E cu atât mai uşor cu cât la început nu depind alte persoane de tine şi poţi decide priorităţile care au efect asupra veniturilor tale doar gândindu-te la nevoile personale.
Ignoranţa sau lipsa de informaţie? Lipsa de disciplină economică îi poate face pe tineri reticenţi cu privire la programele de economisire pentru vârsta pensionării. Cum, cât la sută din venituri, ce beneficii am, ce dezavantaje sunt? Daca aceştia prezintă oricum o lipsă de interes, întrucât percep vârsta de pensionare ca pe un viitor mult prea îndepărtat încât să ridice probleme în prezent, lipsa de informaţie îi va distanţa şi mai mult faţă de o atitudine proactivă în privinţa economisirii. Nu toţi tinerii din România au o educaţie financiară sau o viziune pe termen lung, dar sunt oare singurii vinovaţi atâta timp cât nu li se prezintă una? Când comunici pe inţelesul millenials şi oferi beneficii de economisire care să corespundă nevoilor şi intereselor tinerilor, feedback-ul ar putea fi surprinzător. Este extrem de simplu: tinerii sunt reticenţi în a se angaja într-o acţiune de lungă durată, atâta timp cât nu înţeleg ce şi cum să facă şi care sunt beneficiile deciziei lor.
Procrastinarea. „Mâine” sună ca un plan rezonabil pentru a începe să economiseşti pentru fondul de pensii, dar conform site-ului Financial Mentor, cel mai important activ pe care îl ai în momentul iniţial al procesului de economisire este timpul, iar la fiecare 6 ani în care nu economiseşti nu faci decât să îţi dublezi efortul lunar necesar economisirii. În plus, surprinzător este faptul că dacă îţi place ceea ce faci în prezent, acest aspect are un impact negativ asupra procesului de economisire, întrucât te poti vizualiza la fel de satisfăcut şi în viitor, ceea ce îţi conferă o senzaţie de împlinire personală lipsită de griji, amânând astfel momentul în care începi să economiseşti. Situaţiile nu sunt însă permanente şi acest lucru trebuie conştientizat de cei tineri. Cum vei face faţă unei situaţii de criză? Se poate întâmpla să fii forţat să te pensionezi la un moment dat din cauza unui accident grav, a unei dizabilităţi sau poate apărea o concediere subită.
Venituri insuficiente. În peste 70% dintre cazuri, acesta reprezintă principalul motiv pe care un angajat îl invocă atunci când îşi ridică problema economisirii. Dar este în realitate unul veridic şi bine întemeiat? Marilyn Timbers, un planificator financiar certificat şi antrenor de pensii in Stamford, Connecticut, consideră că e foarte probabil ca persoanele care au câştiguri mai mari să se simtă la fel de nepregătite pentru anii lor de pensionare. Aşadar, dacă ne inoculam ideea că salariul nostru anual este prea mic încât să economisim pentru pensie, e posibil să rămânem cu un mod de gândire total greşit, nepregătit pentru ceea ce ne rezervă viitorul.
Motivatia securizării propriului viitor prin economisire
Mai mult timp, mai mulţi bani. Este vorba de dobânda compusă, altfel spus, dobânda primită pentru dobânda unei sume de bani depuse la bancă. Şi partea frumoasă este că banii tăi produc bani pentru tine, iar asta presupune doar să începi să economiseşti. Pe termen lung, dobânda compusă are un aport surprinzător care trebuie conştientizat.
Cariera poate să nu dureze o viaţă întreagă. Cine se gândeşte la longevitatea carierei atunci când începe primul job? La schimbările care se pot ivi? La fluctuaţia raportului cerere-oferta de pe piaţa forţei de muncă? În timp, jobul, situaţia familială, dorinţele şi nevoile se pot schimba. Multe cariere presupun un nivel înalt de stres, iar mulţi oameni nu rezistă. De asemenea, nu există nicio certitudine din partea companiilor ca vor oferi loialitate angajaţilor de lungă durată. Dimpotrivă, adesea companiile concediază muncitori la primul semn de recesiune, aşa că trebuie să fii responsabil şi să ai singur grijă de tine. Pregătirea pentru evenimente neaşteptate ar trebui să se situeze printre principalele motive pentru a economisi bani pentru pensionare.
Nu trebuie sa depinzi de copiii tăi. Atingerea independenţei financiare este poate cel mai bun motiv pentru a economisi bani pentru pensionare. În plus, beneficiul de a economisi imediat pentru pensionare este că ulterior, de-a lungul vieţii, te vei simţi mai încrezător atunci când trebuie să iei decizii financiare importante, ştiind că eşti asigurat pentru mai târziu, putând vorbi chiar şi de o altă deschidere faţă de risc sau curaj, caracteristici care se dovedesc extrem de utile atunci când suntem puşi în situaţia de a lua o decizie critică.
Inocularea deciziei de a economisi. Diferite studii MRI şi psihologice ale creierului uman arată că atunci când ni se cere să ne gândim la noi câteva decenii în viitor reacţionăm ca şi cum ne gândim la cu totul altcineva, şi atunci nu e deloc surprinzător că nu suntem predispuşi să economisim pentru nişte bătrâni de 70 de ani pe care nu îi ştim. Astfel, oamenii sunt mai predispuşi să economisească dacă simt o conexiune cu ei înşişi într-o etapă mai în vârstă. Întrebarea este: cum îi poţi apropia pe tinerii din ziua de azi de sinele lor cu câteva decenii mai în vârstă?
Pe de altă parte, conform unui studiu al Universităţii Nottingham Trent, realizat pe participanţi cu vârste între 18 şi 33 de ani, s-a dovedit că aceştia îşi folosesc telefonul mobil în medie de 85 de ori pe zi, petrecând un total de 5 ore pe internet şi folosind aplicaţii.
Avem astfel două informaţii esenţiale. Oamenii, în special tinerii, au nevoie să se conecteze cu propria lor persoană la vârsta senectuţii pentru a înţelege mai uşor nevoia de economisire pentru fondul de pensii, precum şi faptul că telefonul mobil este cel mai rapid şi eficient mijloc ca informaţia să ajungă la ei.
De exemplu, Face Retirement (faceretirement.merrilledge.com) este o pagină amuzantă, dar eficientă, care foloseşte tehnologia de transformare facială datorată vârstei, astfel încât poţi vedea cum vei arăta la vârsta de pensionare. În plus, pentru a întări ideea că trebuie să economiseşti azi pentru a trăi confortabil maine, site-ul prezintă preţuri din viitor pentru diferite obiecte.
Aşadar, inspirată de toate aceste informaţii, am ajuns la următoarea soluţie. Tinerii, şi nu numai, pot fi predispuşi mai uşor spre economisire dacă au contact în permanenţă cu aceasta idee a sinelui afectat de vârstă. Iar acest lucru se poate întâmpla de fiecare dată când îşi verifică telefonul mobil, printr-o aplicaţie interactivă care include şi un mecanism inteligent de motivare, care să lege realitatea curentă de viitorul îndepartat.
Prezentarea aplicaţiei „My Retired Self”
Folosind conceptul de gamificare (din engl. gamification) care presupune integrarea activităţii sub forma unui joc, astfel încât să faciliteze adoptarea unor noi obiceiuri pe termen lung, propun dezvoltarea unei aplicaţii numite My Retired Self. Aplicaţia trebuie să aibă în centru propria identitate virtuală a utilizatorului, aflat la vârsta de pensionare. În modul acesta se realizează primul contact cu sinele îmbătrânit. Obiectivul principal este de a construi şi răsplăti obiceiuri, activităţi, provocări tipice seniorilor. Răsplătirea acestor simple gesturi ale sinelui virtual îmbătrânit se face de către utilizatorul real prin plăţi de mică valoare dar cu frecvenţă ridicată. De exemplu, în cadrul aplicaţiei utilizatorul îi poate oferi sinelui său o cafea virtuală. Plata acestui simplu gest, însă, se transferă în mod real, din contul de salariu integrat în My Retired Self către contul de economisire pentru pensie. În etapele următoare, asemenea vechiului joc virtual The Sims, utilizatorul poate porni de la construirea unui case, decorarea acesteia, accesarea diverselor facilităţi, toate acestea fiind dispuse pe nivele graduale. Pentru diversele achiziţii virtuale poate fi necesară o sumă de bani care să treacă, de asemenea, în contul economiilor de pensionare. În plus, prin integrarea cu Facebook, utilizatorul poate fi motivat prin competitivitate, urmărind gradul de interacţiune al sinelui (achiziţii virtuale / economisire) cu cel al prietenilor săi care folosesc My Retired Self. În modul acesta, jocul asigură componentele de comunitate şi divertisment, unde fiecare utilizator îşi observă prietenii ajunşi la vârsta senectuţii, urmărind astfel evoluţia lor în cadrul aplicaţiei. Aceste componente contribuie puternic la motivarea utilizatorilor, întrucât tinerii pot fi motivaţi dacă văd că prietenii şi cunoştinţele lor evoluează, realizând astfel că trebuie să ţină pasul cu ei.
Concluzii
Este un adevăr trist că începem să ne gândim la perioada de pensionare doar sub presiunea timpului, după zeci de ani de muncă şi de oportunităţi de a economisi. Dar un alt adevăr este că tinerii nu rămân totuşi imuni sau ignoranţi atunci când primesc o informaţie cu impact direct asupra propriului sine. De aceea, prin alegerea adecvată a canalului de comunicare această lipsă de interacţiune, mai ales în rândul tinerilor, ar putea fi transformată în acţiuni cu efecte financiare concrete. Trebuie doar să găsim modul eficient în care informaţia să ajungă la destinatari, adaptându-ne după nevoile şi dorinţele acestora. Întrucât tehnologia atinge un nivel de interacţiune extrem de personal cu utilizatorii, o comunicare eficientă ar putea să se realizeze prin metodele clasice (consultanţi specialişti), dar şi prin aplicaţii inteligente care pun accent pe motivare-gamificare-răsplată astfel încât să împacteze asupra publicului ţintă al administratorilor fondurilor de pensii private.
