Bănci și Asigurări

Cîţu versus Isărescu: De ce nu scade BNR mai mult dobânda?

Cîţu versus Isărescu: De ce nu scade BNR mai mult...

Autor: Cristian Hostiuc

05.12.2020, 16:01 6535

Florin Cîţu, ministrul finanţelor, a spus săptămâna trecută că vrea să vină la şedinţa de politică monetară a Consiliului de Adminisţraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), pentru a explica punctul de vedere al Finanţelor .

El crede că BNR are spaţiu pentru o reducere mai mare a dobânzii de referinţă şi poate cumpăra mai multe titluri de stat de pe piaţa secundară, pentru a scădea randamentele (dobânda efectivă de tranzacţionare, un indicator de referinţă, care este luat în considerare de investitori atunci când licitează pentru noile emisiuni de titluri de stat).

Conform statutului BNR, ministrul finanţelor poate participa ca observator la şedinţele Consiliului de Administraţie al BNR.

Acum doi ani, Ionuţ Mişa, care era ministrul de finanţe în guvernul Tudose, a vrut să participe la o şedinţă, dar s-a ales cu o întâlnire faţă în faţă cu conducerea BNR, invocându-se independenţa Băncii Naţionale  şi prevederi ale Băncii Centrale Europene (BCE).

Indiferent dacă Florin Cîţu participă sau nu, tema este valabilă.

În condiţiile în care inflaţia la octombrie a fost de 2,24%, sub ţinta BNR de 2,5%, cursul valutar fiind stabil, iar băncile având foarte mulţi lei care nu sunt absorbiţi de credite, BNR ar avea spaţiu să mai reducă dobânda de referinţă de la 1,5% la 1,25% sau chiar 1%.

Din momentul în care Florin Cîţu a pus pe masă această temă, BNR a avut o şedinţă de CA, unde a ţinut dobânda la 1,5%, invocând vremurile nesigure din economie, unde Covid-19 a revenit în prim-plan, ceea ce a temperat revenirea economică. Banca Naţională a păstrat dobânda. Singura decizie luată a fost de reducerea rezervei minime obligatorii în valută de la 6% la 5%, ceea ce ar elibera aproximativ 300 mil. euro în piaţă.

În privinţa intervenţiei BNR pe piaţa titlurilor de stat, un instrument pe care BNR l-a activat când a început criza, pentru a reduce presiunea şi a scădea dobânzile de tranzacţionare de pe piaţa titlurilor de stat, instrumentul nu a fost folosit deloc în septembrie şi octombrie - Banca Naţională nu a cumpărat nimic. Dacă în aprilie BNR a cumpărat titluri de stat de 1,8 mld. de lei, reducând randamentul de tranzacţionare de la 6,2% la 4%, iar în mai achiziţiile au fost de 1,6 mld. de lei, în iunie achiziţiile au scăzut la 0,5 mld., în iulie au fost de 0,7 mld. lei, iar în august de 0,5 mld. lei. În septembrie şi octombrie BNR nu a cumpărat nimic, lăsând piaţa să stabileas­că randamentele de tranzacţionare.

Pe 26 noiembrie randamentele la titlurile de stat erau de 2,8% pe 3 ani, 2,91% pe 5 ani şi 3,5% pe 10 ani, care crescuse de la 3,38%, cât au fost joi, pe 25 noiembrie.

Piaţa interbancară, acolo unde băncile cumpără şi vând lei, BNR a fost mai prezentă în octombrie prin linii de credit de 2,189 mld. lei, la o dobândă de 2%, rata maximă.

Într-o lume din jurul nostru, unde dobânzile sunt negative, iar băncile nu ştiu ce să facă cu banii, România plăteşte dobânzi de trei ori mai mari, în condiţiile unei stabilităţi extraordinare a cursului valutar leu-euro.

Ministerul Finanţelor a avut un necesar de finanţare pentru acest an de peste 150 mld. de lei, în lei şi valută, acoperit aproape fără probleme, cu excepţia tensiunilor din martie şi aprilie.

ROBOR, indicatorul de referinţă pentru creditele în lei, este cotat (tranzacţiile sunt mai puţine) la 2,04% la trei luni, peste dobânda maximă a BNR de 2%. Pe piaţă, tranzacţiile efectiv realizate au avut o medie de 1,93% în octombrie, pentru ca pe 26 noiembrie să fie de 1,74%.

În aceste condiţii, de ce BNR nu scade dobânda de referinţă?

Pentru că băncile au prea mulţi bani, iar cererea de credite, chiar dacă şi-a mai revenit, nu este atât de mare, iar dobânzile la titluri de stat au mai scăzut, dobânzile oferite la depozitele atrase de la populaţie, principala sursă de finanţare, sunt în scădere.

Doar CEC Bank, Banca Transilva­nia şi câteva bănci mai mici oferă dobânzi mai mari care depăşesc 2,5% pe termen de un an, doi ani sau trei ani.

În septembrie, dobânda medie la depozite pe tot sistemul bancar a fost de 1,84%, faţă de 2% la începutul anului, în timp ce la credite dobânda medie a fost de 6,22%, faţă de 7% la începutul anului.

Deşi dobânzile la depozitele în lei sunt în scădere, iar la euro sunt zero sau aproape de zero, economisirea a atins în septembrie un nou maxim istoric. Nivelul depozitelor în lei a fost de 146 mld. de lei, în creştere cu 15,8% faţă de septembrie 2019, iar la valută nivelul a fost de 103,7 mld. lei, în creştere cu 17,6% faţă de septembrie 2019.

BNR se uită cu mare atenţie la economisirea în lei şi valută, mai ales când economisirea în valută este mai mare decât cea în lei, ceea ce constituie un semnal de alarmă.

Dacă băncile ar scădea mai mult dobânzile la lei, pentru că BNR scade dobânda de referinţă, ritmul de achiziţie de euro şi de creştere a depozitelor în euro va fi mult mai mare, ceea ce BNR vrea să evite.

Ministerul Finanţelor a vândut titluri de stat Fidelis special pentru populaţie cu dobânzi mai mari, reuşind să strângă 2,7 mld. lei, o sumă care nu perturbă depozitele bancare.

Cel mai mare interes pentru titlurile Fidelis a fost pe tranşa în euro, unde românii au subscris 287 mil. euro, adică echivalentul a 1,4 mld. lei. Titlurile în euro au o dobândă de 1,85% pe an, ceea ce este o dobândă foarte mare, având în vedere că băncile din România fie au o dobândă zero, fie 0,5%.

Pentru titlurile Fidelis în lei, românii au plasat 628 mil. lei la o dobândă de 3,5% pe an, la scadenţa pe un an, ceea ce înseamnă o dobândă peste piaţă. Pentru titlurile pe 3 ani, dobânda a fost de 4% pe an, la fel, peste piaţă, Ministerul Finan­ţelor reuşind să împrumute 668 mil. lei.

Şi din această emisiune de titluri de stat Fidelis se vede că românii încep să se uite din ce în ce mai mult spre euro, pentru a se proteja în cazul în care cursul valutar leu-euro ar creşte din cauza crizei şi a derapajului finanţelor publice, care trebuie să facă faţă majorării pensiilor, creşterii deficitului bugetar, rostogolirea datoriei şi ameninţarea reducerii ratingului de ţară de către agenţiile internaţionale de rating, ceea ce ne-ar crea mari probleme.

Prin menţinerea dobânzii de referinţă, atât cât poate, BNR încearcă să dea o motivaţie pentru menţinerea economisirii în lei şi evitarea transformării depozitelor în lei în depozite în euro.

Poate că BNR mai are spaţiu de reducere a dobânzii la lei, mai ales pentru reducerea ROBOR-ului, dar probabil că aşteaptă un moment mai prielnic, atunci când se va ridica moratoriul bancar, adică atunci când persoanele fizice şi companiile vor trebui să-şi reia plata ratelor la bancă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO