Bănci și Asigurări

Claudiu Vuţă, analist economic: 5 iunie, ziua când aflăm dacă decizia S&P privind ratingul trimite sau nu România într-un deşert financiar pentru o lungă perioadă de timp

Opinii

Claudiu Vuţă, analist economic: 5 iunie, ziua când aflăm dacă decizia S&P privind ratingul trimite sau nu România într-un deşert financiar  pentru o lungă perioadă de timp
04.06.2020, 15:34 1533

5 iunie 2020 este cea mai importantă dată din calendarul economic a anului în curs, pentru România. Vom afla dacă ţara noastră îşi va menţine rating-ul BBB- (perspectivă negativă) sau dacă vom fi retrogradaţi în rândul ţărilor din categoria „Non-investment grade", de către Standard&Poor’s.

Un rating al creditului suveran reprezintă o evaluare independentă a bonităţii unei ţări. Rating-ul suveran poate oferi investitorilor informaţii despre nivelul de risc asociat cu investiţiile efectuate într-o anumită ţară sau în datoria acelei ţări, dar şi asupra riscului politic. Obţinerea unui rating de credit suveran bun este esenţială pentru a avea acces la finanţare pe pieţele internaţionale. Un rating suveran bun este echivalent cu costuri de împrumut reduse pentru statele din această categorie.

În categoria Prime - Extremely strong / High grade – very strong se află ţări precum Statele Unite, Germania, Suedia, Austria sau Elveţia. În categoria Upper medium grade – Strong se regăsesc ţări precum Chile, China sau Israel.

În prezent, România se află într-o situaţie de „pe scut” sau „sub scut”. Atât Moody’s, Standard&Poor’s, cât şi Fitch au inclus România în categoria ţărilor din categoria Lower Medium grade - adequate, exact deasupra nivelului speculativ – Non-investment grade, nerecomandat investiţiilor. Moody’s a acordat României ratingul Baa3, iar S&P şi Fitch au poziţionat ţara noastră în categoria BBB-, perspectiva fiind negativă în cazul fiecăreia dintre cele trei agenţii.

 

Am scos în evidenţă cu galben rating-ul ţării noastre. Diminuarea rating-ului de ţară ar majora semnificativ costurile de finanţare. Practic, este o aliniere a celor trei agenţii în ceea ce priveşte poziţia actuală a României.

Este important de menţionat că economia României este extrem de sensibilă la fluctuaţiile externe, iar intrarea în recesiune, instabilitatea politică ori politicile economice amatoristice pot trimite România în categoria ţărilor în care investiţiile nu sunt nerecomandate, cele din categoria non-investment grade.

În prezent, România se împrumută la cele mai ridicate costuri din Uniunea Europeană (Sursa: https://www.ecb.europa.eu/stats/financial_markets_and_interest_rates/long_term_interest_rates/html/index.en.html). La nivelul lunii aprilie 2020, România se împrumuta la o dobândă de 4,83%, spre deosebire de Ungaria (2,49%), Polonia (1,46%) sau Cehia (1,28%).

În Uniunea Europeană, se împrumută la dobânzi negative Germania (-0,45%), Olanda (-0,22%), Luxemburg (-0,25%), toate trei fiind ţări membre ale zonei euro. Dintre ţările ce nu au aderat la zona euro se împrumută la dobânzi negative Danemarca (-0,21%) şi Suedia (-0,07%).

Nivelul înalt al dobânzilor la care se împrumută România scoate în evidenţă gradul de încredere al investitorilor, iar nivelul actual al dobânzilor sunt de non-investment grade. De exemplu, Croaţia, care în prezent se împrumută la dobânzi de 1,24%/an are un rating suveran BBB-, similar României.

Însă o retrogradare a rating-ului suveran al României ar majora costurile de împrumut ale României şi ne-ar plasa în rândul unor ţări precum Azerbaijan, Macedonia de Nord sau Oman.

Decizia S&P va depinde de anticipaţiile agenţiei cu privire la doi factori:

  1. Durata crizei medicale. Momentul în care criza medicală se va încheia va determina nivelul cheltuielilor publice. De asemenea, este influenţat direct şi nivelul veniturilor. Cu cât criza medicală va dura mai mult, cu atât economia îşi va reporni motoarele mai târziu şi ca o consecinţă directă, veniturile la bugetul de stat vor fi mai reduse.
  2. Legea majorării punctului de pensie, care ar trebui să intre în vigoare începând cu 1 septembrie 2020. Creşterea punctului de pensie cu 40%, poate arunca România în rândul ţărilor în care investiţiile nu sunt recomandate. Ţara noastră va deveni o destinaţie pe care investitorii străini o vor ocoli. Punctul de pensie a fost majorat la 1 septembrie 2019 la valoarea de 1265 lei. La 1 septembrie 2020 urmează o nouă majorare, până la nivelul de 1775 lei. Ulterior, începând cu data 1 septembrie 2021 va urma o nouă creştere, până la 1875 lei. Este nesustenabil din punct de vedere economic să majorezi pensiile, în condiţiile actualei crize economice şi a unei scăderi economice, prognozate, de -6%, conform Comisiei Europene (Sursa: https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en)

De asemenea, datoria publică va depăşi 46,2% din PIB, în 2020, iar deficitul bugetar 9,2%, conform Comisiei Europene. Însă nivelul datoriei publice, chiar dacă este în creştere, reprezintă un motiv pentru menţinerea rating-ului actual, întrucât România are un nivel redus al datoriei publice în PIB.

De asemenea, mesajele guvernului în legătură cu majorarea pensiilor, au arătat un grad de responsabilitate asumat al executivului. Se vorbeşte public despre majorare "în mod realist, pe baza realităţilor economice", ceea ce exclude automat o majorare cu 40% a punctului de pensie.

Economia României nu poate fi jucată la ruleta deciziilor populiste, iar mesajul propagat către populaţie este nevoie să fie transmis corect, având în vedere situaţia economică actuală. O soluţie ar putea să fie reprezentată de majorarea pensiilor gradual, conform evoluţiei economiei, pe o perioadă de 3-4 ani.

O eventuală retrogradare a României ar majora costurile de împrumut atât ale guvernului, dar şi ale populaţiei. Ultima dată când Standard and Poor’s a luat decizia de scădere a rating-ului suveran pentru România, a fost în 2008, când ţara noastră a fost retrogradată în rândul ţărilor unde investiţiile nu sunt recomandate. De abia şase ani mai târziu, în mai 2014, am ieşit din această categorie.

În data de 5 iunie vom afla dacă România îşi va menţine rating-ul actual sau dacă va intra într-un deşert financiar pentru o lungă perioadă de timp.

 

Autor: Claudiu Vuţă, analist economic, membru al AAFBR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România)

 
 
AFACERI DE LA ZERO