Bănci și Asigurări

Clubul de la Roma şi-a trimis emisarul la Bucureşti să discute cu Isărescu: Şansele apariţiei unei noi crize globale rămân ridicate, dar nu anticipăm că acest lucru se va întâmpla curând. Mai degrabă vor exista crize regionale

Maxton: „Am realizat un studiu în încercarea de a vedea dacă există riscul apariţiei unei noi crize economice globale şi răspunsul nostru este: probabil nu“

Maxton: „Am realizat un studiu în încercarea de a vedea dacă există riscul apariţiei unei noi crize economice globale şi răspunsul nostru este: probabil nu“

Autor: Andreea Neferu

28.10.2015, 00:06 3574

Britanicul Graeme Maxton, secretarul general al Clubului de la Roma, organizaţie al cărei scop este să supună atenţiei aspecte referitoare la viitorul planetei, spune că cel mai probabil economia mondială nu se va confrunta cu o nouă criză în viitorul apropiat, însă în schimb vor exista deze­chi­libre regionale.

„Am realizat un studiu în încercarea de a vedea dacă există riscul apariţiei unei noi crize economice globale şi răspunsul nostru este: probabil nu. Şansele apariţiei unei noi crize globale rămân ridicate, dar nu anticipăm că acest lucru se va întâmpla curând. Mai degrabă vor exista crize regionale. Mai mult, şi de­ze­chi­librele ecologice vor crea crize: spre exemplu, creşterea nivelului mărilor şi ocea­nelor ar putea afecta ţări precum Bangladesh, Statele Unite, China sau Olanda“, a spus Maxton într-un interviu pentru Ziarul Financiar. Secretarul general al Clubului de la Roma se află într-o vizită în România pentru lansarea în limba română a cărţii sale „The End of Progress – How Modern Economics Has Failed Us“ (Sfârşitul progresului – Cum ne-a înşelat aşteptările gândirea economică modernă). Maxton adaugă că în următorul deceniu creşterea economică din cea mai mare parte a ţărilor dezvoltate va tinde către zero, în timp ce în 15 ani şi Statele Unite s-ar putea confrunta cu aceeaşi situaţie, astfel că avansul economic global va fi generat de alte ţări. „În ultima perioadă, China a fost un mo­tor economic, însă şi acesta a început să înce­tinească. India, Africa, America Latină vor fi vii­toarele motoare ale PIB-ului mondial. În următoarele decenii creşterea economică mon­dială nu va depăşi circa 2% anual şi cel mai probabil va exista o schimbare de para­digmă în sensul în care creşterea economică va veni prepon­derent din emisfera sudică şi nu din cea nordică (cum se întâmplă în prezent – n.red.).“

Maxton mai spune că modelul economic actual accentuează inegalităţile dintre cei consideraţi „bogaţi“ şi cei „săraci“, astfel că acesta trebuie regândit pentru a asigura bunăstarea întregii populaţii. „După 1940, discrepanţele dintre populaţia săracă şi cea bogată s-au adâncit, astfel că acum aproape jumătate din populaţia globului trăieşte cu mai puţin de doi dolari pe zi, în timp ce 1% deţine jumătate din averea globală“, afirmă Maxton.

Referitor la România, secretarul general al Clubului de la Roma afirmă că ţara se află într-o perioadă de tranziţie, lupta împotriva corupţiei din ultima perioadă fiind parte a unui ciclu de măsuri prin care România trebuie să treacă. „România are o reputaţie dificilă la ni­velul Uniunii Europene din cauza problemelor politice şi a celor legate de migraţie, însă în acelaşi timp se bucură de înţelegere, pentru că, la fel ca alte ţări din regiune precum Bulgaria sau Polonia, are un trecut extrem de diferit faţă de jumătatea vestică a Europei.“

Maxton s-a întâlnit luni la Bucureşti şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cu care, spune el, a discutat despre istoria României, dar şi despre modul în care ar putea evolua pe viitor ţara. Clubul de la Roma este o orga­nizaţie exclusivistă din care fac parte circa 100 de membri activi, la care se adaugă circa 50 de membri onorifici, printre care foşti preşedinţi sau monarhi. La nivel mondial există peste 30 de asociaţii naţionale afiliate Clubului de la Roma, printre care şi cea din România, al cărei preşedinte este guvernatorul BNR Mugur Isărescu, iar secretar general este Liviu Tudor, unul dintre cei mai mari investitori români din industria imobiliară. Primul român care a făcut parte din Clubul de la Roma, înfiinţat în 1968, este diplomatul Mircea Maliţa.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO