♦ Comisia Europeană estimează în prognoza de iarnă o creştere economică a României, în 2019, de 3,8%, departe de ţinta guvernului de creştere, de 5,5% ♦ Comisia Europeană: Evoluţia investiţiilor în 2019 va depinde, în mare, de impactul politicilor introduse în luna decembrie 2019 în sectorul bancar, energie şi telecomunicaţii.
Institutul Naţional de Statistică va publica, la 14 februarie, primele estimări privind PIB-ul României în 2018, a cărui creştere este estimată de guvern la 4,5%. În previziunile de iarnă publicate ieri, Comisia Europeană anticipează o creştere economică pentru 2018 de 4% şi o ajustare la 3,8% în acest an.
„Boomul economic din 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în 2018. Ritmul mai lent de creştere este cauzat de consumul privat, pe măsură ce efectele reducerilor de taxe implementate în 2017 s-au risipit, iar inflaţia a afectat mai mult veniturile disponibile“, arată documentul Comisiei.
Potrivit datelor INS şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză, cererea internă a scăzut de la 7,6%, an/an, în 2017 la 5,9% estimat în 2018. Consumul final care a crescut pe volum în 2017 cu 8,6% s-a redus în 2018, la 4,8%. Prognoza vede o redresare a lui la 5,9% în acest an, dar nu şi Comisia Europeană.
Consumul final al populaţiei a scăzut şi el de la 10,1% în 2017 la 5,3% estimat anul trecut, dar va ajunge, potrivit Prognozei, la 6,5% în acest an. Or, Comisia Europeană pune temperarea creşterii economice tocmai pe reducerea consumului, pe măsură ce stimulii fiscali acordaţi în anii trecuţi îşi epuizează puterea de a impulsiona creşterea prin consum.
În plus, dacă guvernul, pe datele Comisiei Naţionale de Prognoză, anticipează o inflaţie în acest an de 2,8% (medie şi la final de an), Comisia Europeană evocă, în prognoza de iarnă 2019, o inflaţie de 3,3% pentru finele acestui an. Chiar dacă vede o temperare a creşterii economice, Comisia crede că aceasta va fi adusă, în principal, tot de consum.
Statisticile generate de Comisia Naţională de Prognoză anticipează pentru acest an o creştere a investiţiilor peste consum. Astfel, investiţiile (formarea brută de capital fix) ar urma să crească cu 6,9%, iar consumul cu 5,9%.
Punctul de vedere al Comisiei Eropene ia în considerare ordonanţa 114/2018: „Evoluţia investiţiilor în 2019 va depinde în mare de impactul politicilor introduse în luna decembrie 2019 în sectorul bancar, energie şi telecomunicaţii“.
Riscurile la adresa acestor previziuni, mai arată Comisia, sunt orientate „în jos”: „Pe lângă potenţialul impact negativ asupra creditului, impactul ordonanţei de urgenţă din decembrie ar putea avea un efect mult mai extins. De exemplu, lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri din România ar putea avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii“.
Bugetul consolidat al României pe 2019 este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei (creştere nominală de 7,7%) cu o creştere reală de 5,5% faţă de 2018.
Este o creştere pe care economiştii o cred cvasiimposibilă, pentru că suntem spre finalul ciclului economic şi este greu să întorci economia spre o creştere de 5,5%, după un avans de doar 4% în 2018. De altfel, şi Comisia Europeană, după ce anticipează o creştere de 4% în 2018 şi una de 3,8% în acest an, prognozează o reducere a turaţiei la 3,6% în 2020.
Pe de altă parte, economia României este ombilical legată de cea a Uniunii Europene, iar aici Comisia Europeană prevede din nou scăderi. Există, spune Comisia, incertitudini la nivel mondial, ceea ce conferă credibilitate prudenţei pentru 2019 şi 2020. Potrivit sursei citate, PIB-ul din zona euro va creşte cu 1,3% în 2019 şi cu 1,6% în 2020 (în toamna trecută Comisia estima o creştere de 1,9% în 2019 şi de 1,7% în 2020).
Pentru economia UE, în ansamblul ei, previziunile de creştere au fost revizuite în jos, la 1,5% în 2019 şi la 1,7 % în 2020 (prognoza de toamnă era o creştere de 1,9% în 2019 şi 1,8% în 2020).
La începutul anului, Banca Mondială şi-a redus previziunile de creştere economică a României de la 5,1% la 4,1% pentru 2018 şi de la 4,5% la 3,5% pentru 2019, comparativ cu estimările din vara trecută.
Cea mai bună prognoză de creştere pentru România vine astăzi de la FMI – un plus de 4% pentru 2019. Dar previziunile FMI sunt din toamnă.
Încă de dinaintea apariţiei ordonanţei 144, principalele instituţii de analiză economică au dus prognozele pentru România la creşteri de sub 4%.
Incertitudinile persistă şi pentru că suntem în a doua lună a anului şi nu avem încă un buget. Nu este clar de ce va fi adusă creşterea de 5,5% care să satisfacă nevoia de bani la buget. Însă agenţia americană de evaluare financiară Fitch Ratings şi-a exprimat în această săptămână îndoiala că veniturile preconizate în proiectul de buget vor fi şi realizate. Fitch a anunţat că va reevalua ratingul suveran al României după adoptarea bugetului de către Parlament. Foarte probabil, toate instituţiile importante aşteaptă acest moment pentru a ghici ce traiectorie ia economia României.
iulian.anghel@zf.ro
