Comisia Naţională de Prognoză (CNP) menţine, în prognoza de primăvară, estimarea de creştere economică de 5,2% pe care este fudamentat bugetul de stat, reducând cu un punct prognoza de creştere în construcţii (5% faţă de 6% în varianta din iarnă) şi cu 1,2 puncte, până la 6,8%, estimarea de creştere a exportul de bunuri şi servicii. Exporturile de bunuri ar urma să crească anul acesta cu 7,7% (faţă de 7,3% în varianta de iarnă), iar importurile de bunuri cu 8,9% (8,1% în varianta de iarnă).
Balanţa deficitului comerţului cu bunuri se va accentua, în opinia Prognozei, la 11,5 mld. euro (acelaşi nivel şi în prognoza de iarnă), faţă de 10 miliarde de euro anul trecut.
Consumul final va avea un avans de 6,3% (6,2% în varianta de iarnă a prognozei pe termen lung), iar investiţiile ar trebui să crească cu 6,9% (7,2% în varianta de iarnă). Consumul final al gospodăriilor, cel care a asigurat creşterea economică de 4,8% din 2016, va avansa anul acesta, potrivit variantei de primăvară a CNP, cu 6,8% (6,7% în varianta de iarnă), sub nivelul de anul trecut. Venitul Naţional Brut ar urma să fie de 177,7 mld. euro, cu 1,3 mld. euro sub estimarea din varianta de iarnă a prognozei pe termen lung.
La începutul săptămânii, FMI a majorat prognoza de creştere a economiei României la 4,2% din PIB în 2017 şi de 3,4% în 2018, faţă de 3,8% respectiv 3,3% în estimarea anterioară.
Comisia Europeană estimează o creştere a economiei României, în acest an, de 4,4% în vreme ce ministrul finanţelor Viorel Ştefan supralicitează şi susţine că PIB-ul ar putea avansa chiar şi pentru nivelul de 5,2% care, în opinia sa, este unul destul de „rezervat“.
