Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), din care fac parte reprezentanţi ai BNR, ASF şi ai guvernului, a decis în şedinţa de marţi să recomande Băncii Naţionale să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0,5%, începând cu data de 17 octombrie 2022, ca urmare a păstrării tendinţei de creştere a creditării, pe fondul persistenţei dezechilibrelor macroeconomice, şi să continue monitorizarea evoluţiei situaţiei economice şi a creditării, în condiţiile înmulţirii factorilor de incertitudine la nivel regional şi global.
Instituţia a fost înfiinţată în 2017 cu misiunea de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia. Comitetul este condus de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.a
CNSM a subliniat şi nivelul încă redus al intermedierii financiare din România faţă de restul statelor membre UE şi a identificat 11 propuneri de recomandări pentru creşterea sustenabilă a acestui indicator.
”România prezintă cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, iar o eventuală ameliorare a situaţie din prezent, într-o manieră sustenabilă, are potenţialul de a se reflecta ulterior şi în performanţele creşterii economice”, se arată în comunicatul emis de CNSM.
Analiza realizată de instituţie evidenţiază o serie de factori care au influenţat rezultatele pozitive în ceea ce priveşte creditarea în statele din regiune, precum capacitatea mai mare de absorbţie a fondurilor europene, accelerarea procesului de digitalizare a serviciilor financiare, existenţa unei politici industriale care a sprijinit accesul la finanţare a firmelor competitive, precum şi cererea mai mare din partea companiilor nefinanciare bancabile.
Măsurile propuse de CNSM au în vedere sprijinirea schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, inclusiv prin folosirea mai amplă a fondurilor europene, îmbunătăţirea educaţiei financiare a antreprenorilor şi creşterea pregătirii profesionale a salariaţilor din sistemul financiar şi diversificarea în mod sustenabil a surselor care ar putea majora intermedierea financiară.
Printre măsurile propuse se numără:
- Armonizarea, în dialog cu sectorul bancar, a procesului de operaţionalizare a instrumentelor financiare sub umbrela PNRR şi a programelor operaţionale
- Extinderea cadrului legal în sensul admiterii instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special al BNR ca parteneri direcţi în procesul de finanţare şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene
- Elaborarea unor programe guvernamentale pentru (i) susţinerea firmelor competitive, identificate pe baza unei metodologii publice, inclusiv prin sprijinirea finanţării mai facile a acestora, (ii) implementarea de politici sectoriale, corelate cu politica economică şi industrială pentru sprijinirea schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, în care să se prevadă sprijinirea cu prioritate a firmelor din respectivele sectoare, (iii) dezvoltarea parteneriatului autorităţi locale – mediul de afaceri – universităţi, în special în cazurile în care mediul de afaceri la nivel local poate utiliza în mod eficient expertiza dezvoltată la nivel universitar.
- Demararea, alături de mediul universitar şi sistemul financiar, a unor programe pentru creşterea conştientizării în rândul firmelor a faptului că finanţarea prin credite comerciale şi credite de la acţionari ar putea avea pe termen mediu costuri totale mai mari decât cele oferite de instituţiile financiare şi cele aferente finanţării prin utilizarea instrumentelor financiare specifice pieţei de capital.
- Iniţierea unor programe pentru creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor
- Încurajarea listării firmelor pe sistemul multilateral de tranzacţionare administrat de BVB
- Dezvoltarea infrastructurii necesare susţinerii procesului de digitalizare a serviciilor financiare, inclusiv prin (i) facilitarea accesului integrat la bazele de datele cu privire la clienţi în vederea îmbunătăţirii procesului de creditare, cât şi pentru derularea acţiunilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi (ii) armonizarea legislaţiei naţionale la cadrul european pentru a asigura flexibilitate în implementarea iniţiativelor în domeniul digital, prin recunoaşterea efectului juridic şi al semnăturii electronice (simplă) şi al semnăturii electronice avansate.
