Excedentul de cont curent al Germaniei s-a situat anul trecut la 296,4 mld $, echivalentul a 8% din PIB-ul său şi 0,4% din PIB-ul mondial.
Masivul excedent de cont curent al Germaniei este de obicei pus pe seama unui guvern zgârcit în investiţii, obsedat de bugete echilibrate şi pe tendinţa gospodăriilor de a strânge cash. Totuşi, principalul vinovat este sectorul de business al ţării, scrie Financial Times.
Companiile din cea mai mare economie a zonei euro investesc prea puţin şi economisesc prea mult, potrivit economiştilor, care au identificat economiile nete în creştere ale companiilor drept un factor semnificativ din spatele avansului excendentului german.
„Firmele sunt foarte profitabile, dar nu se folosesc de aceste profituri fie pentru a investi, fie pentru a plăti salarii semnificativ mai mari sau a distribui dividende”, spune Julie Kozack, specialist pe Germania în cadrul FMI.
Germania este admirată ca o poveste de succes bazată pe exporturi, dar masivul său excedent de cont curent a devenit un subiect care-i nemulţumeşte din ce în ce mai mult pe partenerii săi comerciali, în special pe preşedintele american. Deşi discursul lor este mai puţin dur decât al lui Trump, instituţii internaţionale ca FMI şi Comisia Europeană împărtăşesc poziţia acestuia.
Maurice Obstfeld, economist-şef al FMI, a avertizat cu privire la o „ameninţare pe termen mediu la adresa stabilităţii financiare mondiale” dacă dezechilibrele din ţări cu excedente ridicate ca Germania şi Olanda ar continua să crească.
Excedentul de cont curent al Germaniei s-a situat anul trecut la 296,4 mld dolari, echivalentul a 8% din PIB-ul său şi 0,4% din PIB-ul mondial. Institutul Ifo a anunţat recent că acesta va atinge 300 mld. dolari în acest an, fiind astfel cel mai mare din lume pentru al treilea an consecutiv.
Ministerul german al economiei spune că nu poate face prea multe, excedentul fiind „rezultatul unor decizii privind oferta şi cererea luate de companii şi consumatori privaţi de pe pieţele mondiale”, factori în afara controlului guvernului. Ministerul argumentează de asemenea că guvernul şi-a majorat semnificativ investiţiile publice.
Graţie acestei majorări şi altor măsuri, acesta se aşteaptă ca excedentul său scadă de la un vârf de 8,5% din PIB în 2015 la 7,5% anul viitor.
Totuşi, acest lucru nu este reflectat în sectorul de business. În timp ce continuă să investească peste graniţe, companiile germane nu-şi pun banii la lucru acasă: investiţiile locale ale acestora au scăzut de la 13% din PIB în anii í90 la 11% în ultimii ani.
Până de curând, economiile companiilor aveau logică pe fondul crizei financiare, dar acest comportament nu s-a schimbat în pofida redresării economiei germane.
Fenomenul stârneşte nedumerire. Motivele ar putea avea legătură cu criza acută de forţă de muncă şi creşterea relativ redusă a productivităşii din Germania, dublate de perspective demografice modeste şi o populaţie în curs de îmbătrânire.
Economiştii spun de asemenea că climatul de investiţii din Germania nu este suficient de atractiv.
Kozack de la FMI spune că în pofida argumentelor ridicate, guvernul poate lua o mulţime de măsuri. Însă, în condiţiile în care boom-ul economiei germane continuă, şomajul se menţine scăzut, iar profiturile companiilor continuă să crească, reforme semnificative sunt puţin probabile.
Trecând peste un număr în creştere de ameninţări, economia germană a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al doilea.
Banca centrală a ţării se aşteaptă ca economia să încetinească în lunile următoare chiar şi în cazul diminuării tensiunilor comerciale.
