Pe plan internaţional, grecii au făcut concesii, dar nu suficiente pentru a permite un acord, ci doar pentru a da speranţă că lucrurile se îndreaptă în direcţia cea bună.
Problema Greciei va fi probabil rediscutată săptămâna aceasta. Pieţele au jubilat, cu creşteri de aproape 4% pe bursele de acţiuni din Germania, Franţa şi Spania. Aceasta ar fi, pentru bursa de la Frankfurt, cea mai mare creştere de o zi din august 2012.
Şeful renumitului institut de cercetare economică din Germania ZEW a căutat să pună gaz pe foc cerând ca Grecia să impună urgent restricţii ale mişcării capitalului argumentând că retragerile făcute de greci din depozitele băncilor, acoperite cu finanţare de la BCE, ridică riscuri pentru bugetele din zona euro şi dau guvernului grec o putere de negociere mai mare. Băncile elene au pierdut depozite de peste patru miliarde de euro în doar o săptămână. În general companiile retrag banii şi-i scot din ţară.
Dacă criza grecească stârneşte panică în rândul deponenţilor din ţările vecine Greciei, inclusiv România, iar aceştia îşi retrag banii din băncile greceşti, rezultatul va fi unul greu de evaluat. Pe piaţa românească, cele patru mari bănci greceşti - Eurobank, NBG, Alpha şi Piraeus - aveau în toamna anului trecut o expunere totală (stat plus privat) de 12 mld. euro, în scădere cu echivalentul a 2,5 mld. euro faţă de nivelul din 2011, potrivit datelor agregate de Autoritatea Bancară Europeană.
Investitorii din Grecia au plasat în capitalul social al companiilor din România 1,74 mld. euro, ceea ce reprezintă 4,5% din tot capitalul străin adus în businessurile locale, conform datele de la Registrul Comerţului. După valoarea soldului capitalului social din companii, Grecia este al şaselea investitor din economia locală. Cu nume precum Coca-Cola HBC, Stirom, Frigoglass, ICME Ecab şi Jumbo, grecii au o prezenţă notabilă în industria băuturilor răcoritoare, în producţia de sticlă şi de vitrine frigorifice, de cabluri pentru sectorul energetic, în industria alimentară şi în retail.