Bănci și Asigurări

Comparaţie regională. Cât sunt inflaţia şi dobânda de politică monetară în România, Polonia, Cehia şi Ungaria? România a ajuns cu inflaţia la 4,6% şi dobânda-cheie la 6,5%, în timp ce în Polonia inflaţia anuală este 4,9% şi rata-cheie este mai scăzută, de 5,75%, iar Cehia şi Ungaria au coborât inflaţia spre 3%, având dobânzi diferite, de 4%, respectiv 6,5%

Comparaţie regională. Cât sunt inflaţia şi dobânda...

Autor: Claudia Medrega

17.11.2024, 11:03 735

Isărescu, guvernatorul BNR: „România nu a avut cea mai mare inflaţie în ultimii ani.  Însă, coborârea inflaţiei a fost mai lentă, inflaţia a fost, în cazul României, mai încăpăţânată“. În timp ce în România vârful inflaţiei a fost de aproape 17%, în anul 2022, Polonia şi Cehia au avut cele mai mari niveluri ale inflaţiei, de circa 18%, şi în 2022 şi în 2023, în timp ce Ungaria s-a delimitat de celelalte ţări din regiune, cu o inflaţie maximă aflată între 24%-26%, în 2022 şi 2023.

România a ajuns cu rata anuală a inflaţiei (IPC) la 4,6% (în septembrie) şi cu dobânda-cheie la 6,5% (în noiembrie), în timp ce în Polonia inflaţia anuală este apropiată, de 4,9%, şi rata-cheie este mai scăzută decât la noi, de 5,75%, iar Cehia şi Ungaria au reuşit să coboare inflaţia spre 3%, însă băncile centrale din cele două ţări practică totuşi dobânzi de politică monetară diferite, de 4% în Cehia, respectiv 6,5% în Ungaria. Analizând evoluţia din ultimii ani se observă că inflaţia a fost o perioadă pe o pantă ascendentă, urcând în cazul României de la circa 2%, cât era în 2020, la două cifre, vârful apropiindu-se de 17% în anul 2022, pentru ca apoi să coboare spre 6% în anul 2023 şi sub 5% în septembrie 2024.

Practic, acum vedem iar inflaţia şi dobânzile pe o pantă de scădere, în timp ce creditarea dă semne de revigorare, după ce anii 2020, 2021, 2022 au fost ani dificili, marcaţi de pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie mare, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare, încetinire a creditării şi a economiei, evenimente care au apărut după o perioadă lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici. Privind mai în urmă, ne amintim că după Revoluţie BNR a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflaţia - stabilitatea preţurilor fiind principalul obiectiv scris în statutul BNR, în timp ce stabilitatea financiară a căpătat o importanţă sporită în ultimii ani. Analizând situaţia la nivel regional, vedem că în timp ce în România vârful inflaţiei a fost de aproape 17% în anul 2022 şi 15,5% în anul 2023, Polonia şi Cehia au avut cele mai mari niveluri ale inflaţiei, de circa 18%, şi în 2022 şi în 2023, în timp ce Ungaria s-a delimitat de celelalte ţări din regiune, cu o inflaţie maximă aflată între 24-26% în 2022 şi 2023.

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro